SOCIETATEA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ PENTRU ȘTIINȚA SOLULUI

   

A XVI-a

Conferință Națională pentru Știința Solului

 SUCEAVA

23-28 AUGUST 2000

 

R E Z U M A T E L E L U C R Ă R I L O R

ABSTRACTS

 

 

 

IMPACTUL PROCESELOR DE EROZIUNE ASUPRA PRODUCTIVITĂȚII SOLURILOR

Andriuca Valentina, Vișinevschi B., Băcean I.

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Rezultatele cercetărilor de teren și laborator ai parametrilor agrofizici, fizico-chimici și agrochimici ai cernoziomurilor micelaro-carbonatice, supuse proceselor de eroziune au permis aprecierea fertilității efective a acestor soluri prin valorile recoltelor de cîmp- porumb și grîu de toamnă.

S-a stabilit, că cernoziomuri de diferit grad de erodare se deosebesc esențial după un șir de proprietăți, iar productivitatea culturilor agricole scade pe măsura sporirii gradului de erodare a solurilor.

THE IMPACT OF THE EROSION PROCESSES ON THE YIELD CAPACITY

The results of field and laboratory researches of the agrophysical, chemical and agrochemical properties of the calcic chernozems withdiferent degree of erosion permeted to appreciate the effective fertility of that soils by the value of maize and winter wheat yield capacity.

It was established, that the yield capacity of the maize and winter wheat is depended of degree of erozion, decreasing from full profile tovery severely eroded chernozem.

 

 

DÉTERMINATION DU FOND PÉDOGÉOCHIMIQUE NATUREL POUR ÉVALUER LES CONTAMINATIONS EN ÉLÉMENTS TRACES DANS LES SOLS

Baize Denis

Science du Sol - I.N.R.A. - 45160 ARDON - France

Dans les sols, il est nécessaire de bien distinguer les éléments traces métalliques (ETM) d'origine naturelle, immobilisés sous des formes chimiques et minéralogiques inertes et ceux qui résultent des activités humaines (contaminations). Pour connaître le degré de contamination d'un sol, en zone rurale comme à proximité d'une implantation industrielle, il n'est pas pertinent de confronter ses résultats aux "valeurs seuils" ou "valeurs guides" d'une réglementation nationale ou étrangère. Il faut déterminer d'abord le fond pédo-géochimique naturel local et donc prendre en compte la nature du matériau parental, le type de sol et même parfois le grand type d'horizon.

Ainsi, des teneurs en cadmium de 1,6 mg/kg, inférieures aux seuils de la directive européenne sur l'épandage des boues d'épuration, sont considérées comme ne posant aucun problème alors qu'il a été prouvé que de telles valeurs sont, dans la plupart des types de sols, l'indice de contaminations non négligeables.

Dans le cadre du programme ASPITET, il a été démontré que les "séries de sols", définies par la morphologie des solums et les analyses pédologiques courantes, étaient souvent très typées en ce qui concerne les concentrations en ETM. Il convient donc de toujours raisonner par "séries de sols" ou "familles pédo-géologiques" (FPG = regroupements de séries ayant le même matériau parental) et non sur des populations trop hétérogènes rassemblant des roches trop diverses et des types de sols très différents.

Chaque "série de sol" ou chaque FPG peut être caractérisée par des gammes de teneurs en ETM assez étroites, mais également par des relations naturelles très strictes. En effet, la plupart des éléments traces sont corrélés aux teneurs en argile ou en fer, ou entre eux (par exemple Cu/argile ou Zn/Fe ou Cr/Ni). Une telle connaissance typologique des teneurs en ETM peut être obtenue à faible coût, grâce à un échantillonnage optimisé et un petit nombre de répétitions, en se basant sur une bonne connaissance typologique et cartographique des sols. L'échantillonnage doit être orienté vers les sites risquant le moins d'avoir été contaminés, d'où la préférence pour les sols forestiers.

La démarche d'interprétation, analogique et typologique, implique de comparer les teneurs obtenues pour un échantillon au fond pédogéochimique naturel, déterminé préalablement pour le même type d'horizon appartenant à la même "série". Ainsi, une contamination même modérée peut être décelée facilement. Par exemple une teneur en cadmium de 1,6 mg/kg mesurée dans l'horizon labouré limoneux d'un Luvisol Typique du Bassin de Paris résulte très probablement d'épandages excessifs de boues d'épuration urbaines alors que la même teneur mesurée dans un sol mince argileux, noirâtre et riche en fer, situé dans la région appelée "Auxois" en Bourgogne, est d'origine naturelle.

Les "séries de sols" ne doivent pas seulement être prises en compte pour l'interprétation des teneurs totales. Elles doivent également servir de base d'échantillonnage et de raisonnement pour les études sur la mobilité et la phytodisponibilité des ETM. Des études menées avec l'équipe de Biogéochimie de l'INRA de Bordeaux ont montré que l'absorption des ETM par le blé et le colza étaient largement tributaires de la "série de sols", indépendamment des teneurs totales.

 

 

RAIONAREA PEDOGEOGRAFICĂ ȘI FACTORII LIMITATIVI AI PRODUCȚIEI AGRICOLE

IN JUDEȚUL COVASNA

Băcăințan N., Perepeliță V,

O.S.P.A. Brașov

Judetul Covasna se intinde pe 370 500 ha (din care peste 186 000 ha terenuri agricole) si se etajeaza de la 460 m la 1777 m altitudine. El apartine regiunii pedogeografice carpatice. In cadrul acestei unitati administrative se intalnesc urmatoarele districte pedogeografice: Muntii Caliman-Harghita, Muntii Trotusului, Muntii Curburii Interne, Muntii Curburii Externe si Depresiunea Brasov. Fiecare district a fost divizat in cateva sectoare pedogeografice, caracterizate prin dominarea unui subtip sau a doua subtipuri de sol (exista si situatii in care a fost necesar sa se utilizeze nivele taxonomice inferioare).

Principalii factori limitativi ai productiei agricole, care se asociaza variat, in functie de unitatea pedogeografica, sunt: excesul de umiditate, pericolul de eroziune, textura fina sau grosiera la suprafata, deficitul de apa din sol, aciditatea si temperaturile scazute.

 

 

SOLURILE BRUNE ACIDE DIN ROMÂNIA (MONOGRAFIE)

Bălăceanu V.* ,Taină Șt.** , Crăciun C.*

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie

**Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

Lucrarea reprezintă o sinteză a cunoștințelor privitoare la solurile brune acide din România, la nivelul anului 2000, adresându-se, în egală măsură, cercetătorilor, cadrelor didactice, studenților și practicienilor din domeniile agricol, silvic, ecologic și montanologiei agricole și silvo-pastorale.

După un capitol introductiv privind conceptul de sol brun acid în literatura pedologică din Europa centrală și de Vest, America de Nord și România, lucrarea se referă strict la solurile brune acide din România, cuprinzând următoarele capitole mari: clasificarea la nivel inferior a solurilor brune acide în Sistemul român de clasificare a solurilor (cu propuneri de revizuire și completare), condițiile și factorii determinanți pentru dezvoltarea acestor soluri, procesele genetice specifice solurilor brune acide, descrierea solurilor, distribuția lor regională și, în sfârșit, utilizarea lor în agricultură

THE BROWN ACID SOILS FROM ROMANIA

The paper represents a synthetization of the knowledge regarding the Acid Brown soils from Romania, at the 2000th year level, being addressed at the same extent to researchers, teaching staff, students and practitioners from the agrarian, forest, ecological fields including agricultural and forest activities within the mountain area.

After an introductory chapter regarding the concept of the Brown Acid soil in the pedological literature of Central and Western Europe, North America and Romania, the work refers strictly to the Acid Brown soils from Romania, comprising the next great chapters: the low level classification of the Acid Brown soils in the Romanian system of soil classification (with revision and addition proposals), the determining conditions and factors of the developing of these soils, the genetical processes characteristic to the Acid Brown soils, the soils description, their regional distribution and, at last, their use in the agriculture.

 

 

ELEMENTE PENTRU ÎNȚELEGEREA GENEZEI ȘI CLASIFICĂRII SOLURILOR BRUNE ACIDE

CRIPTOSPODICE DIN PAJIȘTILE SECUNDARE SITUATE ÎN ETAJELE

SUBALPIN ȘI ALPIN INFERIOR

Bălăceanu V.*, Taină Ioana*, Berde Sofia*, Taină Șt.**

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie

**Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

Lucrarea prezintă stadiul cunoștințelor și concepțiile privitoare la geneza și clasificarea solurilor brune acide criptospodice.

Sunt prezentate rezultatele cercetărilor micromorfologice și chimice în sprijinul teoriei că aceste soluri au evoluat din podzoluri, caracteristicile orizonturilor Es și Bs inițiale fiind estompate treptat datorită modificării tipului de vegetație și implicit activității faunei solului.

ELEMENTS FOR THE UNDERSTANDING OF THE GENESIS AND CLASSIFICATION OF

CRYPTOPODZOLIC ACID BROWN SOILS (SPODO-DYSTRIC CAMBISOL - WRB) OF THE

SECONDARY PASTURES SITUATED IN THE SUBALPINE AND LOW ALPINE BELT

The paper presents the knowledge and conceptions concerning the genesis and classification of the Cryptopodzolic Acid Brown soils (Spodo-Dystric Cambisol).

The results of the micromorphological and chemical researches are stated as argument for the hypothesis that these soils evolve from Podzols, the features of the initial Es and Bs horizons being gradually shaded off due to the changing of the vegetation type and faunal activity.

 

 

STUDIU COMPARATIV AL DISTRIBUȚIEI COMPONENȚILOR MATERIEI ORGANICE ÎN

PODZOLURILE DIN OBCINELE MOLDOVEI ȘI DIN MUNȚII BUCEGI

Berde Sofia, Rîșnoveanu I., Bălăceanu V., Taină Ioana, Taină Șt,Opriș M.

Scopul principal al lucrării este evidențierea asemănărilor și deosebirilor privind conținutul și distribuția compușilor organici în cinci podzoluri situate în Obcinele Moldovei și Munții Bucegi, luind in considerare condițiile diferite de evoluție a acestor soluri.

Au fost obtinute date referitoare la fracțiunile materiei organice (acizi huminici si fulvici totali si fracțiunea liberă a acestora, humine, materia organică extractibilă în soluție de acid sulfuric 0,1 N).

Graficele prezentate reflectă modul specific de variație a compușilor materiei organice, evidențiind procesele pedogenetice în care este implicată aceasta.

Rezultatele se corelează cu morfologia profilelor, însușirile fizico-chimice, observațiile micromorfologice și cu tipul de vegetație sub care au evoluat aceste soluri.

COMPARATIVE STUDY OF THE ORGANIC MATTERą S COMPOUNDS OF SOME PODZOLS

FROM OBCINELE MOLDOVEI AND BUCEGI MOUNTAINS

The main purpose of this paper is to point out the resemblances and distinctions of the content and distribution of the organic compounds of five podzols from the Obcinele Moldovei and Bucegi Mountains, taking into account the different conditions of their evolution.

Data regarding the fractions of the organic matter (total humic and fulvic acids and their free fraction, humines and the fraction of the organic matter wich is extractable in 0,1N H2SO4 solution) were obtained.

The presented diagrams show the specific variation of the organic matter components, evidencing the pedogenetical processes that involve this one.

The obtained results are significantly correlated with the profiles morphology, physico-chemical properties, micromorphologycal analyses and the vegetation species.

 

 

CERCETĂRI ECOPEDOLOGICE PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ANTROPIC

ASUPRA UNOR PAJIȘTI PERMANENTE DIN LUNCA PRUTULUI

Bireescu L., Bireescu Geanina, Davidescu G., Efrose Rodica

Institutul de Cercetări Biologice – Iași

Cercetările s-au efectuat asupra biotopului și fitocenozelor situate în Lunca Prutului din comuna Golăești Iași. S-a analizat un număr de 20 de factori și determinanți ecologici edafici și climatici, întocmindu-se fișa specificului ecologic, formula diagnozei ecologice a solului și matricea de impact global zonal. Autorii evidențiază principalii factori ecologci de impact și efectele lor ecologice.

ECOPEDOLOGICAL RESEARCHES ABOUT THE ESTIMATED OF

ANTROPICAL IMPACT ON SOME MEADOWS IN THE PRUT WATERSIDE

The researches were carried out on the biota and phytocoenosis of the Prut waterside in Golăești commune, Iași county. It has been analized 20 ecological factors and determinants (of soil and climatic) drawing up the ecological specific table, ecological diagnosis formula and matrix of global zonal impact. The authors make evident the main impact ecological factors and their ecological effects.

 

 

EFECTUL UNOR FERTILIZANȚI FOLIARI PE BAZĂ DE AMINOACIZI ȘI UREIDE

ÎN REALIZAREA UNOR PRODUCȚII RIDICATE ÎN CONDIȚII NEPOLUANTE

Bireescu L., Dorneanu A., Dorneanu Emilia*, Bireescu Geanina, Dana Daniela*, Gavriluță I*.

Institutul de Cercetări Biologice – Iași

ICPA Bucuresti

Cercetările s-au efectuat la cultura tomatelor în solar (soiul Export II), pe un cernoziom cambic, la S. D. E. Iași. S-au obținut importante sporuri de producție, cuprinse între 5.839 kg/ha – 30,2% (CLAAU a1-0,3%) și 11.443 kg/ha – 59,3% (CLAAU a7-0,3%) utilizând cantități mici de îngrășăminte foliare pe bază de aminoacizi și ureide (CLAAU) create la I.C.P.A. București. Producția de energie crește față de martor cu 1.600 – 3.100 Mcal/ha, iar bilanțul energetic crește cu 1.000 – 1.900 Mcal/ha. Îngrășămintele foliare influențează pozitiv indicii biometrici și de productivitate, precum și calitatea tomatelor. Elementele minerale (N, P, K) aplicate foliar sunt nepoluante, deoarece ele sunt consumate în totalitate de către plante.

EFFECT OF THE LEAF FERTILIZERS WITH AMINOACIDS AND UREIDES TO REALIZE

SOME HIGH PRODUCTIONS IN VEGETABLE GROWING IN UNPOLLUTED CONDITIONS

Our researches were made at “V. Adamachi” Experimental and Didactic Station Iași county on the cambic chernozem in the tomatoes growing (II nd Export). We obtained an important increased production of tomatoes growing (30,2 – 59,2%) utilizing some small quantities of the leaf fertilizers with aminoacids at Pedological and Agrochemical Researches Institute (P. A. R. I.) of Bucharest. The energy production increases were between 1.600 – 3.100 Mcal/ha and net energy increase was between 1.000 – 1.900 Mcal/ha. These leaf fertilizers influence positively the biometric and productivity indexes and tomatoes quality, too. The mineral elements (N, P, K) of the leaf fertilizers are unpolluted because they are totally consumed by plants.

 

 

BONITAREA TERENURILOR AFECTATE DE EXPLOATAREA MINIERĂ

DE SUPRAFAȚĂ „DEALUL CĂRĂMIDĂRIEI” (JUD CLUJ)

ȘI A HALDELOR REZULTATE (PROTOSOLURI ANTROPICE)

Blaga Gh, Dumitru M. ,Lechințan T., Paulette Laura, Clapa Doina

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinar㠖 Cluj-Napoca

Lucrarea prezintă rezultatele cercetărilor efectuate la exploatarea minieră de suprafață Dealul Cărămidăriei (jud. Cluj), privind proprietățile fizice și chimice , precum și pretabilitatea solurilor degradate și a haldelor de steril rezultate (protosoluri antropice) pentru diferite folosințe și culturi.

S-a desprins concluzia că, prin actualul sistem de exploatare a zăcământului, prin amestecarea stratului vegetal cu substratele litologice acoperitoare zăcământului util, rezultă halde de steril (protosoluri antropice) cu o fertilitate foarte scăzută.

Fără aplicarea unui complex de măsuri pentru îmbunătățirea fertilității acestor halde de steril, modul cel mai potrivit de folosință este pentru pășuni și fânețe.

SITE EVALUATION OF SOILS AFECTED BY SURFACE MINING

EXPLOITATION FROM „ DEALUL CĂRĂMIDĂRIEI” (DISTRICT OF CLUJ)

AND THJE SPOIL BANKS RESULTED (ANTHROPIC PROTOSOLS)

Key words: spoil banks, recultivation, site evaluation.

The paper presents the results of research done at the surface mining exploitation site from „ Dealul Cărămidăriei” (district of Cluj) concerning the physical and chemical properties as well as the suitability of degraded soils and the spoil banks resulted (anthropic protosols) for different utilization and culture.

We have concluded that, by the curent system of deposit exploitation throught the mixture of vegetal layer with the litological layers covering the deposit, there have resulted the spoil banks (anthropic protosols) with very low fertility.

Without the application of a complex of measures to improve the fertility of the spoil banks, the most appropiate way to use these soils is for pastures and hay fields.

 

 

FERTILIZAREA ÎN CADRUL UNOR SISTEME DE PRODUCȚIE VEGETALĂ DURABILE.

MICROELEMENTE

Borlan Z.*, Țigănaș Letiția *, Furculeșteanu Analuzia *, Ștefănescu Daniela *, Beldiman Gh.**,

Gavriluță I.*, Dobrița Nebunelea*

*Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

** Stațiunea de Cercetări Agricole, Suceava

Și fertilizarea cu microelemente în sistemele de producție vegetală durabile trebuie să tindă spre stabilizarea agrochimică a solului, care să asigure în mod durabil exigențele de nutriție a plantelor.

Caracterul deficitar și costul ridicat al surselor solubile de microelemente impun necesitatea unei strategii de abordare și de rezolvare optimă, din punct de vedere economic a acestor probleme. La aceasta înseamnă și o serie de clarificări, care au intervenit în sfera cercetării în ultimii ani, privind comportarea microelementelor în sistemul sol - plantă.

Principiile fertilizării cu microelemente în sisteme de producție vegetală durabile se substanțiază cu algoritmi de stabilire a DOS de Zn, Cu, Mo și B, precum și cu formule de compoziții pentru fertilizarea specială pe cale foliară cu microelemente în loturi semincere de hibridare a porumbului și florii soarelui și pentru fertilizarea curativă a culturilor afectate de carențe și dereglări trofice.

FERTILISATION IN ENDURING CROP PRODUCTION SYSTEM. MICRONUTRIENTS

As it been amply documented in previous contributions, agrochemical stabilisation of soil for a sustained nutrient supply of crops is a prerequisite of durable crop production. This is especially true for plant available forms of nutrients, including micro ones. An adequate strategy of an assuring stabilisation of micronutrient content in soil under enduring crop production systems is required from technical and economical view points. This is be on use some of the micronutrient soluble sources are to expensive (B, Mo, Zn, Cu, Co) to be used in large scale crop production for building up their available content in the soil, while in the case of Fe and Mn, building up their content in the soil cannot be posed from other reasons.

In this paper the authors have formulated a strategy of assuring and have proposed a practice of applying micronutrients in soils and on plant leaves to cure the deficiencies and to increase till an optimum their content in seeds. Algorithms to establish scientifically sound rates of Zn, Cu, Mo and B for building up available forms in the soil and formulas of foliar complex fertilizers in crossed cultivar seed production for unize and sunflower are given in the paper.

 

 

ELABORAREA SISTEMULUI DE AGROTEHNICĂ DURABILĂ, ECOLOGICĂ

Gh.Bucur, Neonila Nicolaev, V. Gnidiuc, O.Cojocaru

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

În staționare de lungă durată se studiază complexe de metode agrotehnice, chimice și biologice cu scopul de a desăvârși tehnologia de cultivare a plantelor de câmp și de a plantelor de câmp și de a înlesni trecerea la agricultura durabilă, ecologică.

Lucrarea de bază a solului cu - sau fără întoarcerea brazdei are un șir de consecințe, cu atât mai certe, cu cât este mai lung termenul de experiențe.

Lucrarea cu paraplow asigură economie de combustibil, însă are un șir de consecințe negative: scade conținutul de humos, se înrăutățesc însușirile fizice și chimice și starea fitosanitară a solului.

Lucrarea cu plug cu cormane și antetrupițe, diferențiată după adâncime, este mai costisitoare, însă asigură indici buni a însușirilor fizice și chimice, a activității biologice a solului stării fitosanitare a acestuia.

Erbicidele aplicate corect în asolamente cu 40% prășitoare, înlocuiesc eficient prășitul manual, asigură producții înalte, recoltă și sol curate de reziduuri de erbicide.

Este elaborat sistemul combinat în care se alternă plugul cu paroplow, pe agrofond de gunoi de grajd și îngrășăminte verzi, care asigură producții înalte și stabile.

ELABORATION DU SYSTEME DE L’ AGROTECHNIE DURABLE, ECOLOGIQUE

Dans le stationnement du long terme on etudie des complexes de methodes agrotechniques, chimiques et biologiques ayant comme but de perfectionner la technologie de la culture des plantes de champ et de faciliter le passage a une agriculture durable, ecologique.

Le travail essentiel du sol avec ou sans retournement du sillon a une serie des consequences plus sures, plus long est le terme des experiens.

Le travail avec paraplow assure une economie de combustible, mais a une serie de consequences negatives: le contenu humus diminue, aggravent les qualites physiques et chimiques et l’etat phytosanitaire du sol.

Le travail avec la charrue a versoir et rasette, differencie d’apres la profondeur est plus couteux, mais assure de bons indices des qualites physiques et chimiques, de l’activite biologique du sol, de son etat phytosanitaire.

Les herbicides appliques correctement dans l’assolement a 40% cultures a sarcler, remplacent effectivent le sarclage manuel, assurent une prodiction elevee, une recolte et sol propres des residus des herbicides.

On a elabore le systeme combine dans lequel on altere la charrue a paroplow sur l’agrofond du fumier et des engrais verts qui assurent des productions elevees et stables.

 

 

ROLUL PROCESELOR DE COMPLEXARE LA INTERFAȚA MINERAL / SOLUȚIE ASUPRA MOBILITAȚII UNOR ELEMENTE CHIMICE ÎN SOLURI (I)

Bulgariu D

Universitatea "Al. I. Cuza" Iași

Cuvinte cheie: alterare; interfata mineral / solutie

Dintre factorii care pot modifica in mod radical mobilitatea geochimica a elementelor in soluri, complexarea la interfata mineral / solutie joaca un rol esential. Practic, reactivitatea acido-bazica (Bronsted sau Lewis) manifestata de suprafetele mineralelor este cea care determina in mare masura levigarea si acumularea selectiva a elementelor chimice, prin initierea si intretinera fluctuatiilor locale ale parametrilor fizico-chimici (pH, potential redox, forta ionica, gradient de concentratie etc.).

Studiul nostru a avut drept scop determinarea afinitatii acido-bazice Bronsted reciproce dintre suprafetele unor minerale si diferite elemente chimice, cat si stabilirea unor corelatii intre mobilitatea geochimica a elementelor respective si capacitatea lor de complexare.

Determinarile experimentale au fost conduse utilizand minerale din clasa oxizilor (SiO2; Al2O3; TiO2; Fe2O3) si silicatilor naturali (olivine, piroxeni, amfiboli, feldspati si sticle vulcanice). Practic s-a urmarit determinarea capacitatii de complexare a suprafetelor acestor minerale (rol de ligand) fata de urmatorii cationi: Fe2+; Fe3+; Al3+; Cu2+; Zn2+; Cd2+; Mn2+; Cr3+; Pb2+ etc., cat si capacitatea suprafetelor mineralelor de a complexa (rol de generator de complex) diferite specii anionice: SO42-; PO43-; CO32-NO3-, respectiv, speciile anionice provenite de la Se, Bi, As, Sb, Cr, Mn, Ge si B.

Interpretarile cinetice si termodinamice, efectuate in baza determinarilor experimentale, au permis delimitarea suficient de exacta a limitelor dintre procesele de adsorbtie si cele de complexare la interfata mineral/solutie si stabilirea unor serii de selectivitate a elementelor chimice amintite fata de un anumit tip de mineral. Studiile spectrale (raze X, IR, UV-VIS, RMN si RES) si analizele chimice efectuate de noi au confirmat existenta complecsilor superficiali si au permis stabilirea cu suficienta exactitate a naturii interactiunii mineral - element. In studiul nostru, un accent deosebit a fost pus pe determinarea capacitatii de complexare in regim concurent si pe determinarea capacitatii de retentie (prin complexare) a unor elemente chimice de catre geluriile aluminosilicatice si acizii humici, prin modelarea experimentala a unor profiluri de soluri.

THE MINERAL / WATER INTERFACE COMPLEXATION PROCESES ROLL

ON THE CHEMICAL ELEMENTS MOBILITY IN SOILS (I)

Key words: weathering, mineral / water interface

From the factors that can modify radically the geochemical mobilisation of elements in sol, the complexation on the mineral / water interface playes on essential role. Practicaly, the acid -basic reactivity (Bronsted or Lewis) by the minerals surface is the one that determins in a large measure the levigation and selective storage of chemical elements, imitiating and keping up of local fluctuations of the phisico-chemical parametres (pH, redox potential, ionic force, concentration gradient etc.) .

Our study has aimed on determining the mutualy acid-basic Bronsted affinity between some minerals surfaces and different chemical elements and fixing some corellations between geochemical mobility of those element and their complexation capacity.

The experimental determinations have been lead using minerals from oxide classes (SiO2, Al2O3, TiO2, Fe2O3) and natural silicates (olivines, piroxenes, amphiboles, feldspars, vulcanic glasses etc.)

Practically we pursued to determine the complexation capacity of the minerals surfaces (ligand role) in acordance with the fallowing cations: Fe2+; Fe3+; Al3+; Cu2+; Zn2+; Cu2+; Mn2+; Cr3+; Pb2+ etc, and also the capacity of mineral surfaces to complexate (generating role of complexating) different anionic species: SO42-; PO43-; CO32-; NO3-, respectively anionic species proceeded from Se, Bi, As, Sb, Cr, Ge and B.

The kinetic and thermodynamic interpretations made in the experimental determinations have permitted to delimit quite enough the limits between the absortion and the complexation processes on mineral / solution interface and to fix some series of chemical elements selectivity in accordance with a certain types of mineral.

Spectral studies (X-rays, IR, UV - VIS, RMN and RES) and chemical analysis that we performed have confirmed the existence of superficial complexes and have permitted to fix with enough exactity the nature of mineral - element interaction.

In our study, a special accent was given on determining the complexation capacity in rival conditions and on determining the retention (by complexation) of some chemical elements by aluminosilicates gels and humic acid, using experimental shoping of laminated moulded sections.

 

 

IMPLICAȚII PEDOGEOCHIMICE ALE PROCESULUI DE SPECIAȚIE AL SILICEI

Bulgariu D.*, Dragomir Laura**

*) Universitatea "Al. I. Cuza" Iași,

**) Universitatea Tehnica "Gh. Asachi"

Cuvinte cheie: silice, plomerizare, interfata silice/solutie apoasa

In procesele pedogenetice silicea, rezultata prin alterarea silicatilor si aluminosilicatilor, joaca un rol esential deoarece aceasta poate interveni, prin una dintre formele ei polimorfe, ca reactant primar sau ca produs secundar al alterarii. Alterarea silicatilor si aluminosilicatilor presupune mobilizarea, transportul si depunerea silicei fenomene care sunt guvernate de legile fizico - chimice care controleaza dinamica geochimica a sistemului SiO2(aq) - SiO2(s). Studiile experimentale intreprinse de noi au vizat dinamica acestui sistem in solutii acide si bazice (pH = 3 - 9,5) sub aspectul mecanismelor posibile de speciatie ale silicei solubilizate si implicatiile pedogeochimice ale acestora.

In opinia noastra, depunerea si mobilizarea silicei in medii acide, se poate realiza prin doua mecanisme limita: (1)-tranzitie prin faze coloidale si (2)-tranzitie prin forme oligomere ale acidului silicic. Forma sub care va fi solubilizata sau depusa silicea va depinde de mecanismul prin care evolueaza sistemul SiO2(aq) - SiO2(s). Principalele secvente de transformare propuse de noi in baza datelor experimentale sunt urmatoarele:

k2 k5

========= SiO2(coloid.) ========

k-2 k-5

SiO2(aq) k3 SiO2(s)

(monomer)

k1 k4

========= șH4SiO4(aq)țn ========

k-1 (n = 1 - 3) K-5

Prin modelarea experimentala in conditii de laborator a unor profile de soluri au fost urmarite variatiile concentratiilor diferitelor forme de speciatie ale silicei solubilizate in functie de concentratia silicei dizolvate, pH, potential redox, forta ionica a solutiilor si temperatura. Analizele chimice si spectrale (raze X, IR, UV-VIS si RMN) efectuate pe fazele intermediare (geluri si coloizi) si pe cele finale, au permis stabilirea unor corelatii intre natura formei de speciatie dominanta a silicei din solutie si forma polimorfa sub care se depune aceasta.

Comparand rezultatele obtinute prin modelarea experimentala a 8 profiluri de sol cu rezultatele analizelor chimice si fizico-chimice efectuate pe probele de sol utilizate in aceste experimente, s-au stabilit aproximativ legile cinetice care guverneaza procesul de speciatie a silicei in soluri si o serie de corelatii posibile intre acest proces si mobilitatea geochimica a unor elemente in sol (Si, Al, Fe, Ca, Mg, P, N, C etc.).

PEDOGEOCHEMICAL IMPLICATIONS ON THE SILICA SPECIATION PROCES

Key words: silica, polimerisation, silica/water interface

In the pedogenetycal proceses, the silica resulted from the silicates and aluminosilicates alteration, playes an esential role as it can interfere in, through one of itâs polymorphic forms as a primary reacting substance or as a after product of the alteration.

The silicates and aluminosilicates alteration assumes the silica mobilization, transportation and deposition, phenomena that are guvernated by physicals and chemicals laws controlling the geochemical dynamics of the SiO2(aq) - SiO2(s) system.

The experimental studies that we performed had aimed the systems dynamics in acid and alcalin solutions (pH = 3 - 9,5) under the mechanisms aspect of the solubilizer silica speciation and their pedogenetycal implications.

In our opinion, the deposition and mobilization of silica in acid mediums can be realized through a couple of limit mechanisms: (1)-transition through colloid phases and (2)-transition through oligomer forms of silicic acid. The form under the silica is going to be solubized or deposited will depend on the mechanism through the system SiO2(aq) - SiO2(s) evolves. The main secvences of tranformation that we propose by the experimetals data are:

k2 k5

========= SiO2(coloid.) ========

k-2 k-5

SiO2(aq) k3 SiO2(s)

(monomer)

k1 k4

========= [H4SiO4(aq)]n ========

k-1 (n = 1 - 3) K-5

Through experimental shaping in laborator conditions of laminated moulded section has been pursued the concentration variation of different forms of solubised silica speciation in accordance with the concentration of dissolved silica, pH, redox potential, ionic force of solution and temperature.

Chemestry and spectral analysis (X-rays, IR, UV - VIS and RMN) performed on intermediar (gels and colloidals phases) and final phases have permitted to establish some corelations between the nature of dominant silica speciation from the solution and the polymorphic form under it is deposited.

Comparing the results obtained after the experimental shaping of 8 laminated moulded sections with the chemestry and phisico - chemestry analysis on sol tests used in these experiments, it has been established approximaticaly the kinetic laws than guvernated the process of silica speciation in sol and also a seria of possible corelations between this process and geochemical mobilisation of some elements in sol (Si, Al, Fe, Ca, Mg, Cu, Pb, Zn, Se, N, P, C etc.).

 

 

CONTRIBUȚII LA STUDIUL SOLURILOR DIN MUNȚII APUSENI

Bunescu V., Păcurar I., Dîrja M., Bunescu H.

Universitatea de Științe agricole și Medicină veterinar㠖 Cluj-Napoca

Munții Apuseni, constituie o macrounitate bine individualizată a Carpaților Occidentali. Suprafața lor a fost apreciată diferit de unii autori (de la 5200 km2 - V. Ivanovici și colab., în 1976, la circa 17.000 km2 - Al. Savu în 1955 sau chiar mai mult 20.000 km2 - M. Bleahu și S. Bordea în 1967).

Grupa Munților Apuseni cuprinde trei masive: Masivul Bihorului, cu altitudini cuprinse între 500-800 m, până la 1849 m, Munții Bihorului, Gilăului, și Vlădeasa, Munții Metaliferi cu altitudini de până la 1250 m formați din Munții Săvârșin – Săcărâmb, Abrudului și Trascăului) și subgrupa Horsturilor marginale cu altitudini cuprinse între 600-1000 m ce cuprinde Munții Zarandului, Codru-Moma, Pădurea Craiului, Plopiș și Meseș.

Invelișul de soluri este foarte variat fiind în strânsă concordanță cu etajarea climei și vegetației, evidentă fiind zonalitatea verticală a solurilor care se succed de la poale până pe crestele cele mai înalte.

Cele mai răspândite fiind solurile din clasa Cambisoluri (Brune acide, Brune eu-mezobazice și Terra rossa) care reprezintă 62,9%, Argiluvisolurile (Brune luvice și Luvisolurile albice) - 23,5%, urmate de soluri specifice arealului montan, andosoluri, soluri negre acide și humicosilicatice (din Clasa Umbrisoluri), Podzolurile și solurile Brune feriiluviale (Spodosoluri), iar pe suprafețe reduse soluri din clasele hidromorfe, organice și neevoluate.

CONTRIBUTIONS TO THE STUDY OF THE SOIL COVER IN THE APUSENI MOUNTAINS

The Apuseni Mountains represent a well-individualized macro-unity of the Western Carpathians. Their area has been assessed differently by various authors (from 5200 km2 – V. Ivanovici and collaborators in 1976 - to about 17,000 km2 – Al. Savu in 1955 – or even more than 20,000 km2 – M. Bleahu and S. Bordea in 1967).

The Apuseni Mountains group comprises three sub-groups: the Bihor Massif with altitudes ranging between 500-800 m and 1849 m (Mount Cucurbata Mare) made up by Mounts Bihor, Gilau, Vladeasa, the Metalliferous Mountains with altitudes up to 1250 m (Savirsin, Sacaramb, Abrud,and Trascau) and the sub-group of marginal Horsts with altitudes varying from 600 to 1000 m which includes the Zarand Mountains, Codru-Moma, Padurea Craiului, Plopis and the Meses Mountains.

The soil cover is very varied as it relates closely to the climate and the vegetation, and the vertical zonality of the soils succeeding each other from the foot of the mountain to the highest peaks is obvious.

The most widely spread are the soils in the cambisols class (acid brown, brown eumesobasic, Terra rossa) which represent 62.9 %, clayey luvisols (brown luvics and albic luvisols), 23.5%, followed by soils specific to the mountain area: andosols, acid black and humic silicatic (of the umbrisols class). Podsols and brown ferriluvic soils (spodosols, rendsinas as inter-zone soils) and on smaller areas soils of the hydromorphic, organic and non-evolved classes.

 

 

STUDIU COMPARATIV AL CAPACITĂȚII RESPIRATORII PENTRU DOUĂ SOLURI

DIN JUDEȚUL NEAMȚ, ROMANIA

Calistru Maria *, Gavriloaiei T.**

* Agenția de Protecția Mediului Iași

** Universitatea “Al.I.Cuza” Iași

Aprecierea potențialului biologic pentru soluri prin determinarea activității dehidrogenazice este bine cunoscută în literatura de specialitate .

Lucrarea prezintă un studiu comparativ al capacității de respirație pentru un sol colectat dintr-o stație de prelucrare a lemnului (probe-1) și pentru un sol dintr-o zonă industrială (Societatea Melana) (probe-2) din județul Neamț, România. S-a urmărit evoluția unor indicatori abiotici (pH, umiditate) și biotici (activitatea dehidrogenazei, număr de bacterii ciuperci și actinomicete). Valoarea pH-ului a variat între 5,8 și 6,6 pentru probele-1și între 6,1 și 6,7 pentru probele-2. Valorile au fost calculate ca activitate dehidrogenazică actuală (A.D.a.) și potențială (A.D.p.). Rezultatele arată că A.D.a. (ca g formazan per g sol) a variat de la 0,008 la 1,254 pentru probele-1 și de la 0,033 la 0,564 pentru probale-2. Pentru A.D.p. (ca g formazan per g sol) valorile au variat de la 0,044 la 2,32 pentru probele-1 și de la 0,092 la 0,688 pentru probele-2.

Indicatorii biotici au evidențiat o creștere a activității biologice pentru probele-1 în comparație cu proba-2. Valorile slab acide ale pH-ului influențează favorabil activitatea biologică a ambelor soluri.

COMPARATIVE STUDY OF RESPIRATORY CAPACITY FOR TWO SOILS FROM NEAMȚ

COUNTY, ROMANIA

The estimation of biological potential of soils through the dehydrogenasic activity determination is well known in the literature of the field. The paper presents a comparative study of respiratory capacity for a soil collected from a station of wood processing (samples-1) and for a soil from an industrial zone (Melana Company) (samples-2) Neamc County, Romania. It was determined the evolution of both abiotic (pH, humidity) and biotic (dehydrogenasic activity, number of bacteria, fungi and actinomycetes) indicators. The value of pH was varied between 5.8 and 6.6 for samples-1 and between 6.1 and 6.7 for samples-2. The values were calculated as actually (A.D.a.) and potentially (A.D.p.) dehidrogenasic activity. The results showed that A.D.a. (like g formasan per 1 g soil) varied from 0.008 to 1.254 for samples-1 and from 0.033 to 0.564 for samples-2. For the A.D.p. the values (like g formasan per 1 g soil) were varied from 0.044 to 2.32 for samples-1 and from 0.092 to 0.688 for samples-2.

The biotic indicators have emphasized an increased biological activity for the samples-1 in comparation with the samples-2. The weak acidic values of pH influenced favourable the biological activity of both soils.

 

 

UNELE PROBLEME ACTUALE ALE FIZICII SOLULUI ÎN ROMÂNIA

Canarache A.

ICPA - București

Se prezintă o analiză privind unele probleme ale fizicii solului și puncte de vedere proprii ale autorului referitoare la aceste probleme, printre care:

Abordând în oarecare măsură elemente generale ale fizicii solului, lucrarea are în vedere cu deosebire aspectele de interes pentru țara noastră.

 

 

UN PROIECT INTERNAȚIONAL DE CERCETARE PRIVIND COMPACTAREA SOLULUI

Canarache A.

ICPA - București

În prezent se desfășoară un proiect internațional de cercetare privind compactarea solului, problemă de un deosebit interes pentru știința solului, pentru protecția și ameliorarea solului în general, și pentru cercetarea românească în special. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și are caracterul de Acțiune Concertată, termen prin care se înțelege realizarea unei sinteze a rezultatelor de cercetare existente în țările participante, fără noi cercetări experimentale.

In fapt este vorba despre două proiecte paralele, unul pentru țările vest-europene (49 de institute din 16 țări) inclus în programul FAIR, și altul pentru țările est-europene (15 institute din 11 țări) care face parte din programul INCO-COPERNICUS. In vederea realizării celor două proiecte într-o formă cât mai bine corelată între ele, responsabilitatea ambelor revine aceielași persoane, J. J. Van Den Akker din Olanda. Finanțarea celor două proiecte a fost aprobată cu oarecare decalare, astfel încât proiectul FAIR urmează a se încheia în anul 2000, iar proiectul INCO-COPERRNICUS se desfășoară în perioada 1 Decembrie 1998 - 30 Noembrie 2001.

Ambele proiecte au în vedere cu precădere compactarea subsolului produsă de acțiunea omului. Prin termenul subsol se înțelege în acest proiect orice strat de sol aflat dedesubtul stratului arat, un sens mai larg și oarecum revăzut față de termenul compactare de subsol așa cum a fost folosit în ultima vreme în literatura de specialitate. Compactarea de origine pedogenă a subsolului, deși neinclusă explicit în proiect, este de asemenea avută în vedere.

In cadrul celor două proiecte se vor realiza următoarele:

Bazele de date menționate urmează a se realiza în strânsă corelare cu ansamblul bazelor de date privind resursele de soluri ale Europei coordonate de Biroul European de Soluri. Se are în vedere ca ansamblul produselor celor două proiecte de cercetare să fie publicate sub diferite forme, inclusiv prin realizarea unui CD-ROM.

In cadrul proiectului est-european activează specialiști din Belarus, Bulgaria, Cehia, Estonia, Moldova, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Ucraina, și Ungaria. Coordonastor științific al proiectului este Andrei Canarache (România), iar subcoordonatori pentru bazele de date Elisabeta Dumitru (România), Marta Birkas (Ungaria) și Vitali Medvedev (Ucraina). S-au alcătuit de asemenea patru grupe de lucru pentru elaborarea studiilor și recomandărilor menționate, responsabilitatea acestora revenind lui Vitali Medvedev (Ucraina), Bronislav Dawidowski (Polonia), Edwin Nugis (Estonia) și Mihai Iancu (România).

Până în prezent au fost colectate informații pentru peste 500 de lucrări publicate și s-au introdus în baza de date circa 30 de fișiere cu rezultate experimentale. Sunt în curs lucrările de finalizare a bazelor de date și de realizare a celorlalte obiective ale proiectului. Au avut loc două ședințe de lucru ale participanților, la care s-au prezentat circa 40 de comunicări, în parte publicate într-un recent volum al editurii Catena.

 

 

CALITATEA SOLULUI – EXPRESIE A MULTIPLELOR LUI FUNCȚII;

PROTECȚIA ȘI AMELIORAREA EI – CERINȚĂ IMPERATIVĂ

Cârstea S.

Academia de Științe Agricole și Medicină Veterinară Bucuresti

Cuvinte cheie: sol, funcțiile solului, sol de referință, monitoring, evaluarea, protecția, ameliorarea și managementul calității solului.

Lucrarea prezintă opinii și comentarii asupra rolurilor și funcțiilor solului, cu privire specială la conceptul “calitatea solului” – un termen generic, subiectiv și complex. Evaluarea calității solului depinde, în principal, de capacitatea lui de a-și îndeplini, pe termen lung, funcțiile normale specifice diferitelor utilizări fără afectarea dăunătoare a sănătății, supraviețuirii sau activităților oamenilor ori altor organisme vii, precum și fără schimbări nedorite în ciclurile naturale și celelalte componente ale mediului înconjurător.

Pentru a aborda corespunzător protecția și ameliorarea solului, trebuie să se determine obiectiv starea ratei deteriorării calității solului în trecut, prezent și viitor.

Deoarece criteriile privind calitatea solului și exigența datelor pentru evaluarea diferitelor cauze care afectează calitatea și vulnerabilitatea solului sunt foarte variate și complexe, este clar că nu poate exista un criteriu universal pentru evaluarea calității solului. Nici o serie de date simple nu poate fi suficientă pentru aceasta. Așadar, în concluzie, pentru calitatea solului este imperativ să se dezvolte și să se diversifice abordări și investigații din cât mai multe puncte de vedere.

SOIL QUALITY – EXPRESSION OF ITS MULTIPLE FUNCTIONS;

ITS CONSERVATION – AN IMPERATIVE REQUIREMENT

Key words: soil, soil functions, reference soil, monitoring, assessment, conservation and management of soil quality.

This paper presents some opinions and comments on soil roles and functions with special view to “soil quality” concept, which is presented as a generic, subjective and complex term whose assessment mainly depends on soil capacity to accomplish on a long term its normal functions specific to various uses without harmfully affecting health, survival or activities of humans or other living organisms, as well as without undesirable changes in natural cycles and other environmental components.

To adequately approach soil quality conservation, the state of soil quality and its past, present and future deterioration rate should be objectively determined.

Since both soil quality criteria and exigency of data to assess various causes affecting soil quality and vulnerability are highly variable and complex, it is clear that there are no panacea criteria for the assessment of soil quality. Also any simple data series cannot be sufficient to assess soil quality. Therefore, it is imperative to further develop and diversify the investigations regarding soil quality assessment from all viewpoints.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND MODIFICAREA UNOR INDICI AGROCHIMICI AI SOLULUI BRUN LUVIC

PRIN APLICAREA AMENDAMENTELOR ȘI A ÎNGRĂȘĂMINTELOR ORGANICE ȘI MINERALE

ÎN EXPERIENȚELE DE LUNGĂ DURATĂ

Ciobanu Gh.

Statiunea de Cercetari Agricole si Zootehnice Oradea

În rețeaua de stațiuni de cercetare aflate sub coordonarea ICCPT FUNDENI au fost amplasate în urmă cu 25-30 de ani câmpuri de cercetare staționare în care s-a urmărit efectul aplicării îngrășămintelor chimice și organice precum și a amendamentelor asupra nivelului producției și a acesteia, la principalele culturi și evoluția principalilor indicatori agrochimici ai solului.

În lucrarea de față se prezintă rezultatele analizelor chimice, efectuate asupra solului brun luvic din experiențele staționare de la Oradea, privind evoluția valorilor pH, a conținutului în aluminiu mobil, a aprovizionării în humus, fosfor și potasiu mobil, după 20 de ani de aplicare a îngrășămintelor organo-minerale și a amendamentelor.

Scăderea ph-ului solului depinde de însușirile chimice ale solului și în primul rând de puterea tampon a acestuia. Solurile brune luvice au o putere mijlocie spre mică de tamponare, din care cauză prin aplicarea îngrășămintelor chimice, pH-ul scade proporțional cu cantitatea de azot aplicată.

Conținutul în aluminiu mobil, element responsabil de apariția fenomenelor de fitotoxicitate pe solurile brune luvice, este influențat negativ de aplicarea îngrășămintelor cu azot, efectul fiind contracarat de aplicarea unor doze optime de fosfor.

Pe baza analizelor chimice și a conținutului inițial al solului în humus, fosfor și potasiu s-a prognozat evoluția conținutului solului brun luvic în aceste elemente fertilizante în funcție de dozele de îngrășăminte utilizate anual și de producțiile realizate.

Aplicarea îngrășămintelor organice și a amendamentelor îmbunătățește principalii indicatori ai solului brun luvic constituind măsuri agrotehnice obligatorii pentru realizarea unor producții economice și ridicarea fertilității naturale.

RESEARCH REGARDING THE EVOLUTION OF SOME AGROCHEMICAL INDEXES IN LONG

TERM EXPERIMENTS WITH LIME, MANURE AND CHEMICAL FERTILIZERS

In the network of Romanian research stations coordinated by Cereales and Industrial Crops Research Institut From Fundulea, have been up 25-30 years age, long term experiments whith lime, manure and chemical fertilizers. In this experiments was followed the yield level and their quality and the evolution of the main agrochemical indexes of the soil.

In this paper is presented the resultes of chemical analysis, made on luvic brown soil from Oradea, regarding evolution of pH values, mobile aluminium content, humus, mobile phosphorus and potassium content, after 20 years from lime, manure and chemical fertilizers application.

Decreasing of pH values is depending by the nitrogen fertilizes rates applied and have a direct effect on mobile aluminium soil content. The higher value of mobile aluminium content is responsable for fitotoxicity wich appear in the soil content in humus, phosphorus and potassium was predicted the evolution of soil acidity, humus, phosphorus and potassium soil content as a function of annual fertilizers rates and level of obtained yields.

 

 

FAUNA DE NEMATODE EDAFICE DIN CHEILE SOMEȘULUI CALD

Ciobanu M., Popovici Iuliana

Institutul de Cercetări Biologice, Cluj-Napoca

Studiul prezintă primele observații asupra structurii specifice și trofice și a distribuției nematofaunei în ecosisteme protejate situate în zona Cheilor Someșului Cald (jud. Bihor). Comunitățile de nematode edafice se caracterizează printr-o pronunțată diversitate specifică și trofică. Sunt semnalate pentru prima dată în fauna României genul Laimaphelenchus, speciile Malenchus pachycephalus Andrassy, 1981 și Enchodelus geraldi Winiszewska-Slipinska, 1987. Se lărgește, de asemenea, arealul de distribuție al speciei Enchodelus saxifragae Popovici, 1995, descrisă din România. Structura trofică a comunităților de nematode indică o pondere diferențiată a grupurilor trofice în funcție de ecosistemul analizat: dominarea fitofagelor în molidiș, a prădătoarelor în pajiște și o distribuție echilibrată a tuturor grupurilor trofice în pădurea de amestec.

FAUNE OF EDAPHIC NEMATODES FROM SOMESULUI CALD GORGES

First observations on the distribution, specific and trophic structure of the nematode fauna in the protected ecosystems from the Someșului Cald Gorges area (the Bihor County) are presented. High specific and trophic diversities characterised the soil nematode communities. The genus Laimaphelenchus and the species Malenchus pachycephalus Andrassy, 1981 and Enchodelus geraldi Winiszewska-Slipinska, 1987 are new records for Romania. The area of the species Enchodelus saxifragae Popovici, 1995 described from Romania is extended. The trophic structure showed a different contribution of the feeding groups according to the ecosystem type. Plant feeding nematodes were dominant in soil of the spruce forest but the predators had a major contribution in the grassland. A balanced distribution of all feeding groups was noted in the mixed forest.

 

 

EVOLUȚIA SOLURILOR DIN AMENAJĂRILE HIDROAMELIORATIVE DIN DOBROGEA DE

NORD LIMITROFE COMPLEXULUI LAGUNAR RAZELM-SINOE

Cioacă Eugenia*, Munteanu I.**, Sirotencu Georgeta *, Hanganu J.*

* Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării

** Institutul de Cercetări Agrochimice și Pedologice

Amenajările hidroameliorative limitrofe laturilor de nord și vest ale complexului lacustru Razelm -Sinoe sunt situate în Podișului Dobrogei de Nord.

Aceste amenajări, extinse pe o suprafață totală de 120.000 ha și învecinate între ele, sunt constituite din 6 sisteme de irigații, executate în perioada 1971-1975. Sursa de apa este complexul de lacuri Razelm-Sinoe.

Această lucrare prezintă următoarele aspecte:

Dintre factorii care au contribuit la modificarea stării inițiale a solurilor un rol important îl are apa folosită la aplicarea udărilor, apa preluată din lacurile complexului Razelm-Sinoe, mai exact, din Lacul Razelm, Lacul Babadag și Lacul Golovița.

LAND RECLAMATION SETTING-UP SOIL EVOLUTION FROM NORTHERN DOBROGEA,

NEIGHBOURING WITH THE RAZELM-SINOE LAGOONARE COMPLEX

The hydroameliorative setting-ups neighboring with the northern and western sides of Razelm-Sinoe lake complex are located in the Northern Dobrogea Plateau.

These arrangements, extended on a surface of 120,000 ha, are constituted of 6 irrigation systems, built-up within 1971-1975. The water source is Razelm-Sinoe lake complex.

This work presents the following aspects:

Among the factors which have contributed to the soil initial status modification, a very important role is of water used for irrigation, water taken off from Razelm-Sinoe lakes, more precisely, Razelm Lake, Babadag Lake and Golovița Lake.

 

 

DETERMINAREA CONȚINUTULUI DE HIDROCARBURI AROMATICE POLICICLICE

ÎN SOLURI

Constantin Carolina, Dumitru M., Lăcătușu R., Alungulesei Nicoleta

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Hidrocarburile în structura cărora există mai multe nuclee benzenice sunt denumite pe ansamblu hirocarburi aromatice polinucleare, uzual prescurtate prin PNAs sau PAHs. Această clasă de compuși este suspectată a fi mutagenă și/sau a conține multe substanțe chimice toxice cu proprietăți cancerigene care influiențează restricțiile legislative asupra eliberării lor în mediu.

Pentru determinarea acestor compuși uzual se utilizează cromatografia lichidă la presiune înaltă. Aceasta permite determinarea unor concentrații mici ale acestor compuși fără a fi implicate matricile comlexe ale solului. Alte avantaje ale acestei metode sunt: mai puține etape în pregătirea probei față de tehnica analitică cromatografie de gaz-spectrometrie de masă (GC-MS); risc scăzut pentru descompunerea compușilor care au masă molară mare la temperatura mediului ambiant; detecție UV-VIS cu câmp de diode pentru analizarea cantitativă a compușilor respectivi și a picurilor coeluate la lungimi de undă adiționale.

Această lucrare descrie tehnica de analiză prin cromatografie lichidă la presiune înaltă, exempificându-se cu unele probe din solurile urbane ale Bucureștiului.

DETERMINATION OF PAHs CONTENTS IN SOILS BY HPLC

Hydrocarbons with multiple ring structures are collectively referred to as polynuclear aromatic hydrocarbons, commonly abbreviated as PNAs or PAHs. This class of compounds is suspected to be mutagenetic and/or contain many toxic chemicals whose carcinogenic properties have led to legislative restrictions on their release into the environment.

For determination of these compounds usually it uses high pressure liquid chromatography technique. This fact permits determination of low-analyte concentrations without be implicated soil complex matrices. Another advantages are: fewer sample preparation steps than comparable GC-MS analysis techniques; less risk of decomposition of high-molecular-weight analytes at ambient temperatures; diode array UV-VIS absorbance detection for quantification of compounds and coeluting peaks at additional wavelengths.

 

 

REGIMUL TERMIC DIN PERIOADA RECE A ANULUI - FACTOR LIMITANT

ÎN AMPLASAREA CULTURILOR SÎMBUROASE

Constantinov Tatiana, Nedealcov M.

Institutul de Geografie a A.Ș.M R.Moldova

Scopul investigației date a constat în evaluarea regimului termic din perioada rece a anului ca factor limitant în amplasarea culturilor sîmburoase. În rezultatul studiului efectuat a fost:

    1. Evidențiat specificul variabilității în timp și spațiu a zilelor cu geruri și moine, cele din urmă fiind privite ca fenomene nefavorabile.
    2. Efectuată tipizarea iernilor după devierea de la norma climatică a temperaturii și calculate frecvența manifestării diferitor tipuri de ierni.
    3. Evaluat detaliat regimul termic din perioada rece a anului prin calculul temperaturilor maxime, minime, moine etc., cu estimarea probabilității manifestării lor.

4. Estimată spațial asigurarea cu 10% a manifestării temperaturilor minime ce provoacă vătămarea coroanei piersicului și caisului - indice luat în considerație în amenajarea terenurilor agricole.

5. Determinată variabilitatea climatică a recoltei sîmburoaselor în diferite regiuni geografice.

THERMAL REGIME OF COLD PERIOD IS A LIMIT FACTOR AT THE ALLOCATION OF

DRUPACEOUSE CULTURES

The aim of this study consists in the assessment of thermal regime of cold period as limit factor at the allocation of drupaceouse cultures. As a result:

  1. Space - temporary particularity of frosts and thaws distribution as unfovarable weather phenomena was revealed.
  2. Winter classification by deviation of temperature from climatic norm was carried on and frequency of manifestation of different winter types was calculated.
  3. 10% frequency of low temperatures, which is damarging the krona of peach and apricot, was estimated. This index is considering in the allocation of agricultural crops.
  4. Climatic variability of drupaceouse cultures yield in different geographical regions was determined.
  5. Detailed analysis of temperature regime with the help of probabilistic characteristics was carried on.

 

 

PRESINGUL ANTROPIC Și modificările temperaturilor extremale

Constantinov Tatiana., Daradur M., Nicolenco A.

Institutul de Geografie al AȘ RM

Evaluarea ponderei presingului antropogen în modificările temperaturei extremale a avut scopul evidențierii particularitățile în dinamica după schema “localitate urbană - rurală”, utilizând datele multianuale (1955-1996) pentru 3 puncte: Chișinău, Bălțata și Bravicea.

În rezultatul investigațiilor efectuate au fost evidențiate unele particularități a schimbării valorilor extreme și a caracterului amplitudinilor termice în localitățile cu diferit grad al presingului antropic.

  1. Factorii antropogeni condiționează modificări în regimul termic mai pronunțat, acestea fiind pentru temperaturile minime.
  2. S-au evidențiat anumite legități în dinamica temperaturilor extreme analizate conform schemei luate în studiu. S-a constatat că valorile amplitudinilor maxime revin perioade de vegetație, iar valorile mai scăzute sunt caracteristice pentru perioada rece.

ANTHROPOGENIC IMPACT AND CHANGE OF EXTREME TEMPERATURES

For the assessment of anthropogenic impact on change of extreme temperatures it is necessary to determine the features of their dynamics by scheme «city-village», using long-term data (1955-1996) for three meteostations: Chișinău, Bălțata and Bravicea.

As a result of obtained investigations the percularities of extreme values change and the character of temperature amplitudes in regions of different degree of anthropic pressing were established:

The changes in thermic regime has been controled by anthropogenic factors more expressive, especially for minimal temperatures.

Regularities in dynamics of extreme temperatures according above-mentioned scheme of research were determined. It is adjusted that maximal values of amplitudes refer to vegetation period, but lower values are specific for cold period.

 

 

MODELAREA HIDRAULICĂ PENTRU OPTIMIZAREA FACTORULUI DE SPĂLARE A

SOLURILOR SALINZATE SECUNDAR

(STUDIU CAZ: INCINTA PISCICOLĂ CEAMURLIA, DELTA DUNĂRII )

Constantinescu A., Hanganu J.

Institutul Național de Cercetare Delta Dunării

Modelul hidraulic SOBEK a fost folosit pentru determinarea ratei de spălare optime și restabilirea ciclului de inundare natural pentru refacerea ecologică a unei zone umede din Delta Dunării degradată antropic.

S-a avut în vedere îmbunătățirea funcțiilor ecologice cum ar fi capacitatea de filtrare a nutrienților și spălarea sărurilor. Intensificarea salinizării solurilor din incintă se realizează la cote cuprinse între 0,5-0,8 mrMN datorită concentrării sărurilor în perioadele de secetă, din apele freatice, care pe aceste areale se află aproape de suprafață. Luând în considerare hipsometria zonei Ceamurlia s-a determinat rata spălării funcție de deschiderea breșelor.

Din modelare a rezultat că pentru spălarea sărurilor și refacerea capacității de filtrare a incintei, breșele ar trebui să aibă deschiderea de 8m. Durata medie de stagnare a apei în incintă, în acest caz, va fi de cca. 38 de zile, ceea ce va permite un contact intim mai îndelungat al apei cu vegetația și solurile, depozitarea suspensiilor solide din apă și creșterea eficienței de sălare a sărurilor și transformare a nutrienților.

HYDROLOGICAL MODELING TO ASSES OPTIMUM FLUSHING RATE FOR SOIL

DESALINIZATION (CASE STUDY: CEAMURLIA FISH POND, DANUBE DELTA)

SOBEK hydrological model was used to asses the optimum flushing rate and to establish natural flood pulse for rehabilitation of an antropichal disturbed wetland in the Danube Delta in order to improve functional value as filtering capacity of the area and soils chemical characteristics. In dry condition salts are accumulated in the top horizon of the soils on areas with elevation of 0,5-0,8 mrMN. Different scenarios of flushing rate function of breach dimensions were analyzed within model taking in account topography of the area. Both filtering capacity and desalinization of the soils can be achieved at a flushing rate of 38 days that correspond to 8 m wide breach.

 

 

PRINCIPALELE ASPECTE REFERITOARE LA ISTORICUL, DEZVOLTAREA ȘI REALIZĂRILE

CERCETĂRILOR DE MINERALOGIE A SOLULUI ÎN ROMÂNIA

Crăciun C.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Lucrarea conține aspecte legate de istoricul, direcțiile și realizările cercetărilor de mineralogie a solului din România, cu ocazia apropiatei aniversări (2001) a 65 de ani de la apariția primei lucrări de mineralogie a solului în țara noastră.

Sunt prezentate o serie de direcții și realizări principale printre care menționăm cercetările referitoare la:compoziția mineralogică a solurilor și materialelor parentale din România; influența părții minerale asupra însușirilor solului și implicațiile ei în fertilitatea solului; impactul unor tehnologii agricole asupra părții minerale a solului, precum și cercetările privind metodologia de investigare a părții anorganice a solului.

MAIN ASPECTS CONCERNING THE HISTORY, DEVELOPMENTS AND ACHIEVEMENTS OF

THE MINERALOGICAL RESEARCHES OF SOIL IN ROMANIA

The paper contains some aspects concerning the history, development directions and achievements of the mineralogical research of soil in Romania, on the occasion of near anniversary (2001) of 65 years from the appearance of the first scientifically publication in the domain of soil mineralogy in our country.

Some aspects, referring to the development directions and principal achievements, as researches regarding the mineralogical composition of soils and parent materials from Romania; influence of mineral part on the soil properties and its implications on soil fertility; impact of agricultural technologies on the mineral part of soil, and also the researches concerning the investigation methodology of inorganic compounds of soil, are presented.

 

MINERALELE ARGILOASE DIN LUVISOLURILE ALBICE ALE ROMÂNIEI

Crăciun C.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie

Lucrarea constituie un studiu mineralogic comparativ al argilei (sub 0,002 mm) unor luvisoluri albice din diferite zone ale țării.

Deosebirile mineralogice calitative și cantitative semnalete între profilele analizate sunt însoțite de un comentariu referitor la procesele de transformare ale mineralelor argiloase în aceste soluri.

CLAY MINERALS FROM ALBIC LUVISOLS OF ROMANIA

The paper is a comparative mineralogical study of the clay fraction (below 0.002mm) from Albic Luvisols from different regions of Romania.

The revealed qualitative and quantitative mineralogical differences between investigated soil profiles are accompanied by a comment concerning the transformation processes of clay minerals in these soils.

 

 

PROBLEME PRIVIND DEGRADAREA PRIN SĂRĂTURARA PE UN CERNOZIOM SĂRĂTURAT

Crăciun N.

Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila

Cercetările s-au desfășurat pe un teritoriu cu probleme de degradare prin sărăturare, la cere s-au adăugat și probleme de compactare datorită lucrărilor efectuate, la un conținut de umiditate necorespunzător.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte din terenul afectat de sărăturare are nivelul apei freatice deasupra adâncimii critice și cu un conținut de peste 2 g/l săruri, fiind puternic sălcie 2,567-3,537 g/l, precum și datorită faptului că pe profilul solului s-au acumulat săruri care depășesc 200 mg/100 g sol rezultă că, pe acest teritoriu s-a trecut deja de la condițiile potențiale la condiții actuale de salinizare secundară.

Astfel, pentru mobilizarea mai profundă a solului se recomandă arături cu subsolaj, efectuându-se întoarcerea brazdei numai pe 20-22 cm. Se impune și adaptarea unei structuri de culturi care să permită acoperirea solului pe tot parcursul sezonului cald pentru a reduce pierderea apei prin evaporația apei de la suprafața solului și respectiv, acumulării sărurilor în stratul radicular.

Este preferat să se extindă ierburile perene pentru semințe și furaj cel puțin în zona cea mai afectată de infiltrații de-a lungul canalului de alimentare cu apă pentru irigat.

 

 

SOLURILE JUDEȚULUI BRĂILA

Crăciun N.

Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Sărăturate Brăila

Suprafața agricolă a județului Brăila este de 258,857 ha (peste 85% din suprafața totală) și reprezintă circa 3,5% din suprafața agricolă a țării.

Geomorfologic, județul Brăila cuprinde partea nord-estică a Bărăganului și Insula Mare a Brăilei. Ca subunități geografice au fost diferențiate terasele Brăila și Viziru, câmpia de divagare Călmățui - Buzău (partea estică), interfluviul Ialomița - Călmățui (partea de nord-est), Câmpia joasă a Siretului, precum și luncile mijlocii și inferioare ale râurilor Siret, Buzău, Călmățui.

Materialele parentale sunt alcătuite din loess, depozite fluvio - lacustre pe lunci și în Insula Mare a Brăilei și nisipuri pe relieful de dune din intervalul Ialomița - Călmățui..

Principalele tipuri de sol din județul Brăila, pe teritorii comunale se încadrează în următoarele clase (conform sistemului român de clasificare a solurilor din România A.S.A.S. - I.C.P.A. București, 1980), care pot fi urmărite pe harta solurilor, scara 1:100.000, precum și în tabelul nr.1:

A. Clasa molisoluri:

- cernoziom;

- cernoziom cambic.

B. Clasa solurilor hidromorfe:

- lăcoviște;

- sol gleic.

C. Clasa solurilor halomorfe:

- solonceacuri;

- soloneț;

- complexe de solonceac + soloneț.

D. Clasa solurilor neevoluate:

- psamosol;

- protosol aluvial;

- sol aluvial.

 

 

ANALIZE MICROBIOLOGICE ÎN TURBE OLIGOTROFE

Crișan R., Muntean V., Pașca D.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

Pentru analizele microbiologice au fost prelevate probe de turbă din profilele practicate în tinoavele Molhașul Mare (Izbuc) și Căpățâna. Eșantioanele de turbă au fost prelevate în condiții aseptice, de la adâncimile de 0-25, 75-100 și 150-175 cm.

S-a determinat numărul microorganismelor din următoarele grupe fiziologice: bacterii heterotrofe aerobe, amonificatoare, denitrificatoare, desulfoficatoare, fier-reducătoare, precum și mumărul actinomicetelor și micromicetelor mezofile aerobe. Comparând cele două zăcăminte de turbă pe baza numărului de microorganisme (bacterii, actinomicete și ciuperci), putem constata că la 5 din cele 7 grupe microbiene studiate, numărul maxim de microorganisme este consemnat în turba de la Molhașul Mare, iar în cea de la Căpățâna numărul maxim de microorganisme se înregistrează la două grupe microbiene.

Se poate afirma, deci, că turba de la Molhașul Mare are un potențial microbian superior celui din turba de la Căpățâna. Afirmația este în concordanță cu valorile indicatorului microbian al calității turbei (IMCT). Comparând activitatea enzimatică cu activitatea microbiană în turba prelevată de la aceleași adâncimi (0-25, 75-100 și 150-175 cm) din profilele de la Căpățâna și Molhașul Mare, observăm existența unei similitudini, pe care o dovedesc coeficienții de corelație pozitivi stabiliți între valorile indicatorilor enzimatici și cele ale indicatorilor microbieni ai calității turbei. Valorile mari ale acestor coeficienți de corelație (r = 0,983 – Molhașul Mare și r = 0,946 – Căpățâna) arată că un potențial enzimatic ridicat este condiționat de existența unei activități microbiene corespunzătoare în turbele analizate.

MICROBIOLOGICAL RESEARCH ON OLIGOTROPHIC PEATS

Microbiological analyses were carried out on peat profiles in the Molhașul Mare (Izbuc) and the Căpățâna highmoors. Sampling depths were 0-25, 75-100 and 150-175 cm. The samplings were carried out under aseptic conditions.

We determined the number of bacteria belonging to the following physiological groups: aerobic heterotrophs, ammonifiers, denitrifiers, desulphofiers, iron-reducers, as well as the number of actinomycetes and micromycetes. In five of the seven microbial groups studied, the maximum number was recorded in the Molhașul Mare highmoor. For the other two groups (desulphofiers and micromycetes), the maximum number was registered in the Căpățâna highmoor.

Therefore, one can state that the peat from the Molhașul Mare highmoor has a stronger microbial potential as compared to the peat from the Căpățâna highmoor. This statement is confirmed by the values of the microbial indicator of peat quality (MIPQ). Comparison of the enzymatic activities with the microbial numbers in peat samples taken from the same depths (0-25, 75-100 and 150-175 cm) in the two highmoor profiles shows the existence of a similarity, proved by the positive and significant correlation between the enzymatic (EIPQ) and the microbial (MIPQ) indicators of peat quality. The high values of these correlation coefficients (r = +0.983 for Molhașul Mare; r = +0.946 for Căpățâna) indicate that in the studied peats the high enzymatic potential is conditioned by a strong microbial potential.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND EFICIENȚA AGRONOMICĂ A UNOR MIJLOACE AGROCHIMICE

NECONVENȚIONALE DE FERTILIZARE FOLIARĂ SPECIALĂ APLICATE ÎN LOTURI DE

HIBRIDARE LA CULTURA DE PORUMB

Dana Daniela *, Gavriluță I*, Soare Maria *, Borlan Z. *, Bireescu L, ** Istrati Elena***, Dobrița Nebunelea*

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

** Institutul de Cercetări Biologice, Iași

*** Stațiunea de Cercetări Agricole Podul Iloaiei

Lucrarea prezintă date experimentale obținute prin testarea unor mijloace agrochimice neconvenționale de fertilizare foliară specială în loturi de hibridare la cultura de porumb.

Aceste mijloacele agrochimice neconvenționale sunt compoziții complexe de substanțe minerale (N, P, K, Zn, Mo, Cu, B) și organice fiziologic și tensio-active (aminoacizi, ureide, naftenați de K, tiamină, procaină) care au ca scop optimizarea compoziției minerale a semințelor hibride mai ales în ceea ce privește conținutul de microelemente (îndeosebi în Zn și Mo) la hibrizii susceptibili la bolile nutriționale provocate de carențele acestora în lanurile comerciale.

Rezultatele experimentale obținute cu aplicarea de mijoace agrochimice neconvenționale de fertilizare foliară specială în loturi de hibridare la cultura de porumb, în condițiile pedoclimatice caracteristice zonei Iași, pun în evidență un efect deosebit de favorabil al acestora asupra producției de sămânță hibridă (concetizat în sporuri semnificative de recoltă) precum și o influențare pozitivă a concentrației și acumularii microelementelor Zn și Mo în sămânța hibridă.

RESEARCHES CONCERNING FOLIAR MINERAL NUTRITION OF MAIZE PLANTS AIMED AT

AGRONOMICAL EFFICIENCY OF UNCONVENTIONAL AGROCHEMICAL MEANS OF

SPECIAL FOLIAR FERTILISATION APPLIED ON INBRED MAIZE LINES IN HYBRID MAIZE

SEED PRODUCTION

Key words: unconventional means; special foliar fertilisation; foliar mineral nutrition of maize plant, mineral composition of hybrid seed

The paper present experimental data obtained by application of unconventional agrochemical means of special foliar fertilisation on inbred maize lines în hybrid maize seed production.

These unconventional means consisting in complex compositions of mineral nutrients ((N, P, K, Zn, Mo, Cu, B) and of organic substances (aminoacids, ureids, naftenate of potassium, aneurine hidrocloride, novocaine hidrocloride) and aimed at optimizing the mineral compositions of hybrid seed, especially in the micronutrients Zn and Mo, which caused nutritional disorders in commercial maize production.

The aplication of these fertilizers under pedoclimatic conditions at Iași have determinated the significantly increases of yields and have influenced in positive ways the micronutrient contents (Zn and Mo) în the dry matter of hybrid seeds.

 

 

EVALUAREA CONDIȚIILOR METEOROLOGICE NEFAVORABILE ÎN SCOPUL EVIDENȚIERII

SITUAȚIILOR AGROCLIMATICE DE RISC

Daradur M. , Mleavaia G.,

Institutul de Geografie al A.Ș.M, Chișinău, Republica Moldova

În evaluarea probabilă a manifestării fenomenelor meteorologice nefavorabile ce detremină productivitatea terenurilor agricole o însemnătate mare o are analiza regimului climatic a anumitor teritorii. În lucrare se propun noi căi de evidențiere a fenomenelor nefavorabile din punct de vedere a situațiilor agroclimatice de risc.

Estimarea gradului de risc climatic este efectuat pe baza indicilor manifestării probabile a extremelor ce pot fi observate într-o anumită perioadă de timp (D t ). Sistemul de risc include în sine evenimentele ordinare și cazurile cu fenomene nefavorabile ce se manifestă într-o anumită consecutivitate de timp. În calitate de model de bază parametrizat a fost luată repartiția lui Puasson ce a permis evaluarea probabilității de trecere a unui fenomen nefavorabil în altul (spre exemplu secetele - perioadă ploioasă)

Dispunînd de informația necesară privind proporțiile pierderilor condiționate de un anumit fenomen nefavorabil, a devenit posibilă calcularea pagubelor economice într -o anumită regiune geografică.

EVALUATION OF UNFOVARABLE CLIMATIC CONDITIONS AS AN AGRICULTURAL RISK SITUATION

At this step of development of conception about the climate dynamics the most suitable form of presentation of climatic information are probabilistic assessments of meteorological phenomena. New approaches of revealing of unfavorable phenomena as agroclimatic risk situations are offerred. Assessment of climatic risk degree is made on the base of calculation of probabilistic features of extremum manifestation for a certain time lag (D t ).

Risk system includes ordinary events and events of dangerous phenomena in time sequence. As main parametrizing model a Poisson distribution was used, which is allowing to estimate a probability of transition of one unfavoravble phenomena in other (droughts - humid period). At the necessary information on scales of damage, affected on concrete types by the unfavorable phenomena, the scales of irretrievable economic losses in different geographical regions were calculated.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND CREAREA BAZEI DE DATE PEDOLOGICE FORESTIERE ȘI STABILIREA

INDICILOR DE DIAGNOSTIC AI SOLURILOR FORESTIERE REPREZENTATIVE DIN ROMÂNIA,

CU REFERIRE CONCRETĂ LA CAZUL SOLURILOR BRUNE LUVICE

Dănescu F., Surdu Aurelia, Prigoreanu C.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice Bucuresti

Scopul principal al cercetărilor a fost acela de a crea o bază de date pentru indicii analitici chimici, fizici și hidrofizici caracteristici solurilor forestiere din țara noastră, în vederea validării și integrării datelor pedologice existente într-un sistem unitar de date, precum și de completare a acestui sistem cu date noi, în situațiile în care acestea nu există sau nu corespund exigențelor.

Totodată, s-a avut în vedere și realizarea unui obiectiv mai pretențios și anume acela de stabilire a indicilor analitici de diagnostic pentru tipurile reprezentative de soluri forestiere.

Lucrările de cercetare efectuate între anii 1997-1999, în cazul a 15 tipuri de soluri, au scos în evidență și au confirmat unele aspecte importante privind formarea și evoluția acestor soluri, morfologia lor, nivelul de troficitate și fertilitate pe care îl prezintă principalele elemente de diagnostic necesare pentru încadrarea lor tipologică.

Cercetările vor contribui în final la îmbunătățirea și facilitarea încadrării tipologice a solurilor forestiere și a evaluării potențialului lor productiv, cu implicații benefice în activitatea de stabilire a stațiunilor forestiere.

Deși volumul încă redus de date acumulat la nivel de tip de sol imprimă indicilor de diagnostic stabiliți un caracter provizoriu, se apreciază că aceștia pot fi deja utilizați în scopul amintit.

Rezultatele obținute până în momentul de față sunt prezentate în cazul concret al solurilor brune luvice.

RESEARCH CONCERNING THE CREATION OF FOREST PEDOLOGICAL DATA BASE AND THE

DIAGNOSIS ESTABLISHEMENT OF THE REPRESENTATIVE FOREST SOILS

FROM ROMANIA, WITH A CONCRETE REFERENCE TO THE CASE OF BROWN LUVIC SOIL

The main purpose of this work was to create a data base for the chemical, physical and hydrophysical indexes of forest soils from our country, in order to validate and integrate the existent pedological data in an unitary data-system and to complete it with other new data, whenever they are missing or don’t correspond to the exigency.

At the same time, we tried to achieve a more exacting objective, namely to establish the diagnosis analytic indexes for the representative types of forest soils.

The research work done between 1997/1999, in case of 15 soil types, pointed out and confirmed some important aspects concerning the appearance and the evolution of these soils, their morphology, their level of tropical integration.

Finally the researches will improve and facilitate the typological integration of forest soils and the estimation of their productive potential, will direct benefits to the establishment of forest sites evaluation.

Although the volume of the data stored at the soil type level is still reduced and give a temporary character to the diagnosis indexes, we consider that their can already be useful for the mentioned purpose.

The results obtained until now are presented in the concrete case of brown luvic soils.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND SCURGERILE, INFILTRAȚIA ȘI EROZIUNEA SOLULUI, PE TERENURI

AMENAJATE CA PAJIȘTI ARTIFICIALE, ÎN PODIȘUL TRANSILVANIEI

Dârja M., Budiu V., Tripon T., Păcurar I., Cacoveanu H.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca

In România peste 50% din suprafața pajiștilor se află pe terenuri în pantă și sunt afectate de procese intense de eroziune, deoarece au fost folosite nerațional. Prin transformarea acestor pajiști naturale degradate în pajiști cultivate, se crează un alt covor ierbos și o bună acoperire a solului, se mărește capacitatea de apă infiltrată și se oprește eroziunea solului.

In această lucrare se prezintă influența acoperirii cu vegetație asupra scurgerilor, infiltrației și eroziunii pe pajiști cultivate în condițiile din Podișul Transilvaniei.

RESEARCHES ABOUT LEAKING, INFILTRATION AND SOIL EROSION, AND LANDS FITTED OUT AS ARTIFICIAL MEADOWS IN TRANSYLVANIAN PLATEAU

In Romania more than 50% the meadows are placed on slopes and intense erosional processes affect them, and all this happened because of the severe use. By transforming this degraded natural meadows into cultivated meadows, it's possible to create another grass fild and a good soil covering, it will increase the capacity of the infiltrated watter and it will stop the soil erosion.

This sesion shows the covering influence of the vegetation about leaking, infiltration and erosion upon cultivated meadows in Transylvanian Plateau.

 

 

EVOLUȚIA GESTIONĂRII DEȘEURILOR DIN INDUSTRIA MINIERĂ ÎN PERIOADA 1990-1999

ȘI IMPACTUL ASUPRA CALITĂȚII SOLULUI, ÎN JUDEȚUL SUCEAVA

Dițoiu V., Ursul G.

Agenția de Protecția Mediului Suceava

În lucrare este prezentată evoluția cantităților de deșeuri din industria minieră produse anual în perioada 1990-1999, comparativ cu cantitățile totale de deșeuri produse în județul Suceava, sunt prezentate problemele legate de depozitarea acestor deșeuri (amplasamente, amenajări existente, capacități de depozitare, etc.) precum și impactul depozitelor asupra solului și căile de reconstrucție ecologică aplicabile la depozitele de deșeuri din perimetrele miniere sistate.

Lucrarea va trata următoarele puncte:

1. Principalele surse și categorii de deșeuri rezultate din exploatarea și prepararea minereurilor din județul Suceava.

2. Evoluția cantităților de deșeuri din minerit și preparații miniere produse anual în județul Suceava și modul de gospodărire a acestora.

3. Depozite de deșeuri din industria minieră din județul Suceava - amplasare, suprafețe de teren acoperite cu astfel de depozite, capacități de depozitare, amenajări existente.

4. Impactul depozitelor de deșeuri miniere din județul Suceava asupra calității solului.

5. Mijloace de reconstrucție ecologică a depozitelor de deșeuri rezultate din exploatarea și prepararea minereurilor din perimetrele miniere cu activitate sistată.

Lucrarea va include reprezentări grafice, tabele și imagini relevante pentru tematica abordată.

 

 

INFLUENȚA IRIGAȚIEI ASUPRA REGIMULUI HIDRIC AL SOLULUI, MICROCLIMATULUI,

CONSUMULUI DE APĂ ȘI PRODUCȚIEI DE PORUMB (1976-1999)

ÎN CONDIȚIILE CÂMPIEI CRIȘURILOR

Domuța C.*, Grumeza N.**, Tușa C.**, Sabău N.C.***, Maria Șandor****

*S.C.A.Z. Oradea, Facultatea de Protecția Mediului Oradea

** I.C.I.T.I.D. Băneasa – Giurgiu

*** Facultatea de Protecția Mediului - Oradea

**** S.C.A.Z. Oradea

Câmpia Crișurilor este situată în zona moderat subumedă, iar irigațiile se folosesc pe o suprafață restrânsă (2,3%). Rezultatele de cercetare obținute în câmpul de bilanț al apei în sol de la Oradea (rețeaua de cercetare a I.C.I.T.I.D. Băneasa-Giurgiu), arată că la porumbul pentru boabe neirigat pe adâncimea de 0-75 cm (adâncimea de udare a culturii), rezerva de apă a scăzut sub nivelul plafonului minim în fiecare an. Indicatorii climatici evidențiază un microclimat al culturii preponderent secetos. Folosirea irigației a determinat creșterea rezervei de apă din sol, îmbunătățirea accesibilității apei pentru plante și realizarea unui raport apă/aer mai favorabil. Folosirea irigației a determinat realizarea unui nivel general de turgescență a frunzelor mai ridicat, prelungindu-se activitatea frunzelor bazale. Consumul zilnic de apă s-a îmbunătățit, cele mai mari diferențe față de neirigat înregistrându-se în lunile august și iulie. În acoperirea consumului optim de apă irigația a avut ponderi cuprinse între 14% și 58%. În final, în varianta optim irigată producția a fost cu 87% mai mare decât în varianta neirigată, gradul de stabilitate (abaterea standard) s-a îmbunătățit cu 40,8%, iar eficiența valorificării apei consumate a crescut cu 27,1%.

Existența unor legături inverse asigurate statistic între numărul de zile cu stres hidric în sol și producție, respectiv eficiența valorificării apei, a unor legături directe între stresul hidric din sol și sporul de producție, microclimat (indicele hidroheliotermic) - producție, consum de apă - producție, relevă oportunitatea irigării porumbului pentru boabe în Câmpia Crișurilor.

THE IRRIGATION INFLUENCE ON THE SOIL HYDRIC REGIME,

MICROCLIMATE, WATER CONSUMPTION AND YIELD OF THE MAIZE CROP (1976-1999)

IN THE CRIȘURILOR PLAIN CONDITIONS

The Crișurilor Plain is located in the moderate wet area and the irrigation is using on the limited area (2,3%). The research results (carried out on water balance field) show the decrease of the soil water reserve bellow the minimum level of easily water content for 0-75 cm depth (watering depth for this crop). The decrease was registered every year. The climate index emphasizes the preponderence of the droughty climate. The use of the irrigation determined the increase of the water reserve in the soil, the improve of the water accessibility for plants and a report water/air more favorable. The use of the irrigation determined a higher level of the turgescence in the leaves and a longer activity for the base leaves. Daily water consumption improved in comparison with unirrigated varriant, the biggest differences was registered in August and July. In the cover of the optimum water consumption the irrigation contribution was between 14% and 58%. The yield increase with 87%, the yield stability (standard deviation) improved with 40,8% and water use efficiency improved too (27,1%).

The presence of the inversion links statistic sure, between number of days with hydric stress in the soil and between soil hydric stress and yield, microclimate (hydroheliothermic index) - yield, water consumption - yield sustain the irrigation opportunity of the maize for grain in the Crișurilor Plain.

 

 

STUDII PRIVIND VALORIFICAREA ȘLAMURILOR FOSFATICE DE BATAL DE LA

SOCIETĂȚILE PRODUCĂTOARE DE ÎNGRĂȘĂMINTE COMPLEXE NITROFOSFATICE CA

SURSĂ DE FOSFOR ASIMILABIL PENTRU CULTURI

Dorneanu A.*, Dorneanu Emilia *, Ștefănescu Daniela *, Borlan Z. *,

Cioroianu Tr.**, Guța Elena **, Farfara Șt. **, Costache Cristina ***, Stănescu Rodica ***

* ICPA București

** S.C CHIMENERG S.A Craiova

*** Facultatea de Chimie Industrială, Universitatea Politehnica București

În iazurile de batal ale societăților producătoare de îngrășăminte complexe există stocate mari cantități de șlamuri cu conținuturi ridicate de P2O5.

Din investigațiile preliminare efectuate la SC AZOMUREȘ TG-MUREȘ, S.C Doljchim Craiova a rezultat că șlamurile respective conțin peste 17 % P2O5, 1.6-2.1 % N, precum și cantități mici de alte elemente care pot avea un rol important în nutriția plantelor și ameliorarea agrochimică a solurilor.

Lucrarea cuprinde rezultatele cercetărilor privind însușirile fizico-chimice, conținuturile de elemente determinate prin analize chimice, difractometrie de raze X, termogravimetrie, spectroscopie de emisie, analize de corozivitatea, precum și rezultate ale testării eficacității la fertilizarea unor culturi pe diferite soluri acide.

Rezultatele obținute conduc la următoarele concluzii:

- șlamurile fosfatice de batal au un conținut ridicat de fosfor total, peste 17.5-18.9 % P2O5, structural fiind alcătuit din fosfați de calciu, secundar și terțiar, rocă fosfatică parțial atacată, solubilitatea fosforului din șlam în solvenți convenționali reprezentând peste 95 % P2O5 din total.

- testarea la fertilizarea fosfatică a solurilor acide și slab acide evidențiază o eficacitate a șlamurilor fosfatice practic egală cu a superfosfatului concentrat. Fiind produse secundare care implică costuri mici de condiționare, șlamurle fosfatice pot constitui un mijloc de fertilizare fosfatică cu costuri reduse a solurilor nesaturate în baze, soluri care ocupă suprafețe însemnate în România.

STUDIES ON EFFICIENT USE OF SLIME BY PRODUCT FROM NITROPHOSPHATE COMPLEX

FERTILIZER FACTORIES AS A AVAILABLE PHOSPHORUS SOURCE FOR CROPS

Key words: phosphate slime of sump, phosphate fertilization, acid and slightly acid soils

In the sumps ponds of the complex fertilizer factories there are large amounts of slimes with high P2O5 contents.

The preliminary investigation carried out in complex fertilizer factories (S C Azomureș, Tîrgu-Mureș, and S C Doljchim, Craiova) have shown that the slime in the sumps of these factories contained over 17 % P2O5, 1.6-2.1 % total N as well as relatively significant quantities of other elements that can ensure an essential role in plant nutrition and soil agrochemical improvement.

The paper contains the research results concerning physico-chemical properties, X rays, diffractometrie, thermogravimetric, emission spectrometric, corrosion analyses, as well as results of the efficient testing at the fertilization on different crops and acid soils.

The results obtained lead to the following conclusions:

- phosphate slimes from sumps have a high content of phosphorus, 17.5-23.7 % P2O5, structural consisting of di- and three calcium phosphates, partially altered phosphate rock, the slime phosphorus solubility in conventional solvents is over 95 % P2O5 of the total content.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND ÎNSUȘIRILE AGROCHIMICE ALE ÎNGRĂȘĂMINTELOR

ORGANOMINERALE PE SUPORT DE LIGNIT ȘI INFLUENȚA LOR FERTILIZANTĂ PE

SOLURILE CU CONȚINUT REDUS DE HUMUS

Dorneanu Emilia*, Dorneanu A.**, Preda C.**, Cioroianu Tr.**, Ștefănescu Daniela,*

Povarnă Fl.***, Călinoiu Maria****, Prodan T.*****

* ICPA București

**CHIMENERG SA Craiova

*** S C A Albota - Argeș

**** SCPC Tg. Jiu

***** SCCCPN Dăbuleni

Recent a fost omologat un sortiment de îngrășăminte organominerale pe suport de lignit care în fertilizările efectuate s-au remarcat prin determinarea unor importante sporuri de producție a plantelor, ameliorarea humică a solurilor și prevenirea poluării chimice.

Sortimentul cuprinde 2 îngrășăminte cu azot (L-200 și L-300), 2 îngrășăminte cu azot și fosfor (Super H-210 și Super H-120) și un îngrășământ cu azot, fosfor, potasiu și microelemente (GL-111), toate sub formă granulată.

Rezultatele cercetării prezentate în lucrare conduc la concluzia că îngrășămintele organominerale pe suport de lignit au o serie de însușiri calitative specifice care le conferă calități fertilizante superioare față de îngrășămintele chimice (minerale) clasice. Acestea conțin cantități însemnate de substanțe humice cu efecte ameliorative asupra însușirilor solului și nutriției plantelor, compuși cu azot și celelalte elemente înglobate într-o matrice organominerală care încetinește și prelungește procesele de hidroliză, amonificare și nitrificare a compușilor cu azot, precum și de retrogradare a fosfaților solubili.

Datorită persistenței mai îndelungate în forme ușor solubile, elementele înglobate în îngrășămintele organominerale sunt valorificate într-o proporție mai mare decât din cele minerale asigurând sporuri superioare cu 8-10 % și au un grad mult mai redus de poluare chimică.

RESEARCH CONCERNING AGROCHEMICAL PROPERTIES OF THE ORGANOMINERAL

FERTILIZERS BASED ON BROWN COAL AND THEIRS INFLUENCE ON THE SOILS WITH

REDUCED HUMUS CONTENT

Key words: organomineral fertilizers, lignite, chemical pollution.

Recently has been homologated an assortment of organominerale fertilizers based on brown coal that in former tested fertilizations have shown important yield increases, the amelioration of the soil humus content and the diminution of the environmental chemical pollution risk.

The tested assortment included: two fertilizers with nitrogen (L-200 și L-300), two fertilizers with nitrogen and phosphorous (Super H-210 și Super H-120) and one fertilizer with nitrogen, phosphrous, potassium and micronutrients (GL-111), all processed in granules.

Research results presented in the paper lead to conclusion that the organomineral fertilizers based on lignite have several specific qualitative properties that offer them better fertilizing qualities than the classical ones used for comparison.These fertilizers contain significant quatities of humic substances which, due to the long duration persistence in the soil by the continuous fertilisation to the significant amelioration of the soil humus content, nitrogen compounds and other elements included in an organomineral matrix which slows and prolongues of the processes of hydrolisis, ammonification and nitrification. Because of the long duration persistence in soil, plants assimilate the elements in longer proportion than the mineral fertilizers, assuring higher yield increases of 8-10 % and diminished chemical pollution.

 

 

STUDII MICROBIOLOGICE ȘI ENZIMOLOGICE ASUPRA UNOR SOLURI DIN ZONA

CÂMPULUNG MOLDOVENESC, JUDEȚUL SUCEAVA

Drăgan-Bularda M,. Mihăilescu C.

Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Au fost luate în studiu câteva probe de sol forestier din zona Câmpulung Moldovenesc, efectuându-se analize microbiologice și enzimologice. În cadrul analizelor microbiologice s-au determinat numărul bacteriilor heterotrofe aerobe, actinomicetelor, micromicetelor, precum și al celulelor bacteriei fixatoare de N2 Azotobacter chroococcum (un bio-indicator al poluării solului). Analizele enzimatice au stat la baza calculării indicatorului enzimatic al calității solului, fiind determinate cantitativ 4 activități enzimatice (dehidrogenazică actuală, dehidrogenazică potențială, fosfatazică, catalazică) în 4 sezoane din anii 1999 și 2000, putându-se stabili și o dinamică anuală a activității enzimatice a solurilor luate în studiu. Analizele enzimatice calitative (activitatea amilazică, inulinazică, dextranazică, maltazică, zaharazică, lactazică) au permis să se aprecieze într-o măsură mai mare potențialul enzimatic (biochimic) al solului și implicația enzimelor amintite în transformările substanțelor organice din sol, în relație cu nutriția minerală a plantelor.

Pe baza datelor microbiologice obținute s-a putut aprecia implicația grupelor de microorganisme ce constituie microbiota solului, în activitatea biologică a solului, iar evidențierea bacteriei Azotobacter chroococcum a dus la aprecierea gradului de poluare a solului precum și la capacitatea de fixare biologică a azotului molecular pe cale nesimbiotică.

MICROBIOLOGY AND ENZYMOLOGY STUDIES ON SOME SOILS IN THE AREA OF

CÂMPULUNG MOLDOVENESC, COUNTY SUCEAVA

There were studied several samples of forest soil from the area of Câmpulung Moldovenesc, and there were made microbiology and enzymology analyses. Within the microbiology analyses, there were made determinations of the heterotrophic aerobic bacteria, of the actinomycetes, micromycetes, as well as of the N2-fixing bacteria Azotobacter chroococcum (a bio-indicator of soil pollution). The enzymatic analyses were the basis for calculating the enzymatic indicator of soil quality. Thus, there were determined from a quantitative point of view 4 enzymatic activities (the actual dehydrogenase, the potential dehydrogenase, the phosphatase and the catalase one) in 4 seasons for the years 1999 and 2000, and so it was possible to settle the annual dynamic of the enzymatic activity of the studied soils. The qualitative enzymatic analyses (amylase, innulinase, dextranase, maltase, invertase and lactase ș β-galactosidaseț activity) allowed one to estimate closer the enzymatic (biochemical) potential of the soils and the implication of the mentioned enzymes in the transformation of the organic substances in the soil, directly related to the mineral nutrition of the plants.

On the basis of the obtained microbiological data, it was possible to estimate the implication of the groups of microorganisms making up the soil microbiota, within the biological activity of soil, and the presence of the Azotobacter chroococcum bacteria allowed to estimate the pollution degree of soil, as well as the biological capacity of fixing the mollecular nitrogen on a nonsimbiotic way.

 

 

INFLUENȚA UNOR POLUANȚI ASUPRA MICROORGANISMELOR ȘI ENZIMELOR DIN SOL

Drăgan-Bularda M. și Manolache E.

Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

S-a urmărit influența unor poluanți anorganici (ioni de Pb, Co, Ni, Cu, Cr, Zn) și a 2,4 - D asupra microorganismelor (bacteriilor heterotrofe aerobe, amonificatoare, nitrificatoare, fixatoare de N2, libere, aerobe din genul Azotobacter), respectiv asupra unor activități enzimatice (dehidrogenazică actuală, dehidrogenazică potențială, fosfatazică, zaharazică) din două soluri (cernoziom levigat, sol brun de pădure). Fiecare substanță s-a utilizat în 3 concentrații. Solurile împreună cu cele 7 substanțe au fost compostate timp de 60 zile, la temperatura camerei, asigurându-se o umiditate de circa 60% din capacitatea solului pentru apă. S-a determinat apoi numărul cel mai probabil de bacterii amonificatoare și nitrificatoare, numărul de bacterii heterotrofe și cel al celulelor de Azotobacter.

În paralel din aceleași probe de sol s-au determinat și cele 4 activități enzimatice. S-a stabilit efectul fiecărei substanțe atât asupra grupelor de bacterii, cât și asupra activităților enzimatice, reieșind că microorganismele sunt mai puternic afectate comparativ cu activitățile enzimatice, putându-se face, de asemenea , diferențieri în funcție de natura substanței, de concentrația acesteia, de grupul de bacterii studiat, respectiv de activitatea enzimatică evidențiată.

THE INFLUENCE OF SOME POLLUTING SUBSTANCES

ON THE MICROORGANISMS AND ENZYMES IN SOIL

There was followed the influence of some inorganic polluting substances (Pb, Co, Ni, Cu, Cr, Zn ions) and of 2.4-D on microorganisms (heterotrophic aerobic bacteria, ammonifying ones, nitrifying ones, N2 fixing ones, free aerobic of the type Azotobacter) and on some enzymatic activities (the actual dehydrogenase, the potential dehydrogenase, the phosphatase and invertase one) in two soils (leached chernozem and brown forest soil). Each of the substances was used in 3 concentrations. The soils, together with the 7 substances were composted for 60 days, at room temperature, with a humidity of abt. 60% of the water-holding capacity of soils. Then, there was determined the most probable number of ammonifying and nitrifying bacteria, the number of heterotrophic bacteria and that of Azotobacter cells.

At the same time, from the same soil samples were determined also the above indicated enzymatic activities. There was established the effect of each substance, both on the groups of bacteria as well as on the enzymatic activities, and it resulted that the microorganisms are more affected in comparison to the enzymatic activities, being also possible to make the differences given by the nature of the substance, by its concentration, by the group of studied bacteria and by the enzymatic activity.

 

 

CARACTERIZAREA ECOLOGICA SI FLORISTICA A ASOCIATIEI

PUCCINELIETUM DISTANSIS SOO 1937 DE PE GRINDURILE MARITIME CHITUC SI SAELAE

Făgăraș M., Moise Irina

Universitatea“Ovidius” Constanța

Fitocenozele de Puccinelia distans au o larga raspandire pe grindurile maritime Chituc si Saelae, situate in zona complexului lagunar Razelm-Sinoe. Prin biomasa remarcabila pe care o produce si microclimatul specific pe care il edifica, Puccinelia distans influenteaza intr-o mare masura dinamica proceselor pedogenetice locale. Solurile pe care se dezvolta aceasta asociatie in zona grindurilor maritime au un continut ridicat in saruri solubile inca din orizontul superior, pH mediu pana la puternic alcalin si umiditate ridicata in prima parte a sezonului de vegetatie.

Pentru a caracteriza aceasta asociatie vegetala cat mai complet din punct de vedere ecologic, s-au facut determinari periodice ale factorilor climatici locali, ale biomasei, ale umiditatii si caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor pe care se dezvolta.

Aspectele floristice ale acestei asociatii, in zona cercetata, au fost observate prin efectuarea unui numar mare de releveuri in diferite perioade ale anului.

THE FLORISTICAL AND ECOLOGICAL CARACTERIZATION OF PUCCINELIETUM DISTANSIS

SOO 1937 ASSOCIATION ON SAELAE AND CHITUC SANDBANKS (CONSTANTA COUNTY)

The Puccinelia distans fitocenosses have a large extended on the Saelae and Chituc maritime sandbanks, which is situated in the Razelm-Sinoe lagoonal complex zone. Puccinelia distans species influence in a great measure, the evolution of the local pedogenetic processing. The pedological processes are influence by the big biomass produced and the association specific microclimate. This association is growing on soil which contains high quantity of soluble salts, the strong alkaline pH of the soil and high humidity in the first part of the vegetation season.

For a complete ecological caracterization of this vegetal association, we have made the periodic determinations of the local climatic factors, determinations of biomass, the soil humidity, the physicaly and chemicaly soil property.

The floristical aspects of this associations, in the searched zone, has been observed making up a great number of surveyings in different periods of the year.

 

 

UN SISTEM DE UNITĂȚI TAXONOMICE IERARHICE DE PARTIȚIE GEOGRAFICĂ A

ÎNVELIȘULUI DE SOL BAZAT PE CRITERII PEDOLOGICE

Florea N.

Membru ASAS, Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie - București

Acest sistem de clasificare a unităților geografice de subdivizare a învelișului de sol (sau de clasificare a unităților de regionare pedografică) este bazat pe conceptul că toate unitățile de pedopeisaj sau fiziografice de la suprafața scoarței terestre, indiferent de mărime și heterogenitate, sunt rezultatul acțiunii combinate a factorilor cosmici (exogeni) și a factorilor telurici (endogeni).

Pentru sistematizarea acestor unități (entități) de geografia solurilor au fost propuse următoarele unități (taxoni):

- zona de temperatură, subzona hidrotermică și domeniul de sol rezultate sub influența factorilor cosmici, la nivelul cel mai înalt de sistematizare;

- regiunea de sol (macro, mezo, micro) diferențiată după gradul de fragmentare în tabulare, vălurite și accidentate, ca taxoni intermediari în clasificare, rezultate sub influența factorilor geologico-geomorfologici suprapusă peste acțiunea factorilor cosmici;

- pedopeisajele elementare (pediomuri), combinații de soluri la nivelul inferior de clasificare, rezultate din influența condițiilor de mediu dintr-o arie (unitate) geologico-geografică relativ restrânsă și relativ omogenă, modificate local de poziția în teritoriu și de natura materialului parental.

Criteriile utilizate pentru identificarea acestor unități taxonomice ierarhice sunt bazate pe însușiri proprii ale învelișului de sol. Zonele de temperatură sunt definite prin clasa de regim de temperatură după clasificarea americană și prin intensitatea radiației solare; subzonele hidrotermice sunt delimitate pe baza pedoritmurilor anuale cu perioadele lor de întrerupere sau încetinire datorită înghețului sau uscăciunii din timpul anului.

Regiunile de sol sunt definite prin parametrii cantitativi ai formelor majore de relief care reprezintă și parametrii cantitativi ai învelișului de sol (influențând circulația apei și substanțelor, regimurile solului, microclimatul, vegetația). Celelalte unități taxonomice (de nivel inferior) sunt definite prin parametrii de sol proprii.

Introducerea regimurilor de temperatură a solului și de umiditate a solului pentru gruparea (clasificarea) unităților geografice de înveliș de sol poate constitui o soluție pentru introducerea parametrilor de “climă a solului” în clasificarea și caracterizarea solurilor.

A HIERARCHICAL SYSTEM OF SOIL GEOGRAPHIC ENTITIES CLASSIFICATION BASED

ON SOIL CRITERIA

This system of soil geographic entities classification (or of classification of soil regionalization units) is based on the concept that all the landscapes (or soilscapes) units (or fiziographic units) irrespective of their size and heterogeneity, at the Earth surface, are the result of the combined action both of the cosmic (exogenous) and earthly (endogenous) factors.

For the systematization of these soil geographic (fiziographic) entities, the following hierarchical categories are propoused: thermal zone, hydrothermal subzone and soil domain as hightest categories (resulted from exogenous factors influence); soil (macro, mezo, micro) regions (level, sloping, steep) as intermediate categories (resulted from geological-geomorphometric factors influence superposed over the preceding one); and elementary soilscape (pediom), soli combination (pedosociation) and pedounit (polypedon) as lovest categories (resulted from the influence on environmental conditions in a relatively homogenous small geological-geomorphyc unit (area), locally modified by the position in the landform and kind of parent material.

The criteria employed for defining these hierarchical categories are based on proper soil features. The thermal zones are defined by soil temperature regime class according to the U.S. Soil Taxonomy and intensity of solar radiation, and hydrotermal subzones by the annual pedorhithms with their periods of interruption or slowing down due to soil freezing or drying during the year.

Soil regions are defined by quantitative parameters of the major forms of relief that represent also quantitative parameters of soil cover (influencing water and substance circulation, soil regimes, microclimate, vegetation). The other categories are defined also by proper soil properties. For each category, correlations with climatic and geomorphic factors are presented.

The introduction the soil temperature and moisture regimes as criteria for soil geographic entities grouping (classification) could solve the problem of the implementation of “soil climate” parameters in soil classification.

 

 

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND DELIMITAREA REGIUNILOR DE SOL ALE EUROPEI CU

PRIVIRE SPECIALĂ ASUPRA TERITORIULUI ROMÂNIEI

N. Florea, I. Piciu

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie - București

Recent a fost publicată (1998) o hartă cu regiunile de sol ale Europei de Vest (European Soil Bureau, Scientific Committee) considerată ca o unitate geografică superioară pedopeisajului. Au fost separate 175 regiuni de sol rezultate din combinarea a 75 asociații diferite de sol cu 14 asociații diferite de materiale parentale.

Pe teritoriul României au fost delimitate 10 regiuni de sol. Regiunile delimitate nu reflectă în mod corespunzător realitatea teritorială, estimată chiar după criterii adoptate pentru această regionare. De aceea, folosind aceleași criterii și același nivel de generalizare au fost delimitate 19 regiuni de sol pe teritoriul României, care corespund cu mult mai bine situației din țara noastră (vezi schițele de hartă).

CONSIDERATION REGARDING TO SOIL REGIONS DELINEATION IN WEST EUROPE,

ESPECIALLY CONCERNING THE ROMANIA’S TERRITORY

Recently (1998) a map with the soil regions of West Europe was published (European Soil Bureau, Scientific Committee). These soil regions are considered as geographic units higher than soilscape. On the whole, 175 soil regions were delineated, resulting from combination of 75 different soil associations with 14 different parent material associations.

On the Romania’s territory 10 soil regions were delimitated but these regions do not reflect adequately the territorial reality.

Therefore, employed the same criteria and at same generalization level 19 regions were delimitated on the Romania’s territory, witch correspond much better to the geographic situation (see the map sketchs).

 

 

CHIMISMUL APELOR LACUSTRE DIN CÂMPIA INUNDABILĂ A EUFRATULUI

Florea N, Khaled al Joumaa*

ICPA București

*Universitatea Agricolă Deir El-Zoor-Syria

Salinitatea apelor de lac din lunca Eufratului (Siria) variază între 2,8 – 71 g/l sau între 40 și 1270 me/l, iar electroconductibilitatea între 4,9 și 77 dS/m.

Cele mai puțin sărate ape de lac au o compoziție sulfato – clorurică, iar cele mai sărate cloruro – sulfatică. Toate apele de lac conțin sulfat de calciu, sulfat de magneziu și clorură de magneziu. Sarea dominantă în apele mai puțin sărate este sulfatul de calciu, urmată de clorura de magneziu, iar în apele cele mai sărate clorura de sodiu urmată de sulfatul de magneziu sau de clorura de magneziu.

Reacția chimică este neutră la slab alcalină.

Calitatea apei pentru irigații este foarte proastă, apele de lac prezentând un mare pericol de salinizare și alcalizare a solului.

CHEMISTRY OF LAKE WATERS FROM EUPHRATES FLOOD PLAIN (SYRIA)

The total dissolved salts in the lake waters situated in the Euphrates Floodplain (Syria) vary between 2,8 and 71g/l or between 40 and 1270 me/l. The electroconductibility is comprised between 4,9 and 77 dS/m.

The least salted waters have a chloridic – sulphate composition and the most salted waters a sulphatic - chloride composition. All the lake waters contain calcium sulphate, magnesium sulphate and magnesium chloride. The dominant salt in the less salted water is calcium sulphate followed by sodium chloride and in the most salted waters sodium chloride followed by magnesium sulphate or magnesium chloride.

Chemical reaction is neutral to slightly alkaline.

Quality for irrigation is very bad, the lake waters having a high salinization and alkalization hazard.

 

 

FERTILIZAREA CULTURILOR CU DOZE OPTIME ECONOMIC DE ELEMENTE NUTRITIVE

(DOE) ȘI CU DOZE OPTIME PENTRU STABILIZAREA AGROCHIMICĂ A SOLULUI ȘI A

RECOLTELOR (DOSASR) ÎN CADRUL AGRICULTURII DURABILE

Gavriluță I.*, Budoi Gh.**, Dana Daniela*, Soare Maria *, Bireescu L.***, Bireescu Geanina***

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

**Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București

***Institutul de Cercetări Biologice, Iași

Cele mai multe discuții de până acum ale specealiștilor în România au fost în favoarea unei agriculturi durabile ale plantelor de cultură. Necesitatea clarificării acestei problematici pentru România este foarte acută datorită diminuării drastice a folosirii îngrășămintelor (naturale și chimice) în ultimii zece ani, în special a celor cu P și K.

Această lucrare prezintă câteva aspecte de interes teoretic și practic ale fertilizării cu elemente nutritive în cadrul sistemului de agricultură durabilă comparativ cu sistemul de agricultură cu fertilizare prin doze optime economic.

Din acest punct de vedere, fertilizarea cu doze optime de azot pentru stabilizarea agrochimică a solului și a recoltelor (DOSASR) este practic identică cu fertilizarea cu doze optime economic (DOE) de N, datorită faptului că stabilitatea agrochimică în cazul acestui element depinde mai mult de fertilizarea organică, rotația culturilor și alte practici agriculturale și mai puțin de fertilizarea cu îngrășăminte solubile de azot din surse chimice.

În cazul fosforului și potasiului fertilizarea cu DOSASR trebuie să asigure atât consumul de aceste elemente cu recoltele cât și consumul cu declinul în sol datorat evoluției entropice a acestora. Astfel, DOSASR de P (pentru porumb de exemplu) este de 2-2,5 ori mai mare decât DOE cu acest element. Eficiența economică a fertilizării cu DOSASR de elemente nutritive este mai mică decât cea a fertilizării cu DOE.

CROP FERTILISATION WITH OPTIMALLY ECONOMIC RATIOS OF NUTRIENTS (OER) AND

WITH OPTIMAL RATES FOR AGROCHEMICAL STABILISATION OF THE SOILS AND OF THE

YIELDS (ORASSY) IN SUSTAINABLE AGRICULTURE

Key words: sustainable agriculture, fertilization, optimal economically rates, optimal rates for stabilisation of yields.

The most discussions of the specialists so far in Romania were in the favour of a sustainable (durable) agriculture crop production.

The need to clarify this problem for Romania is very accute in view of the drastic diminution of fertilizers (both natural and chemical) using conditions, in specially P and K fertilizers in the last ten years.

This paper present several aspects of teoretical and practical interest of nutrient fertilisation within enduring crop production system in comparison with optimally economic rates fertilisation system .

From this point of view the fertilisation with ORASSY of nitrogen is practically identic with OER of nitrogen because the agrochemical sustainability in case of this element is more depend by the fertilisation with natural fertilizers, crop rotation and by other agricultural practices, and less by the soluble nitrogen fertilisation from chemical sources.

In case of the phosphorus and potassium the ORASSY fertilisation have to ensure both the P and K consumption with yields and the declain in the soil of these elements due to entropical evolution. Such, the ORASSY of P for maize for kernels are greater (2.0-2.5 times greater) than OER of this element.

The economically efficiency of ORASSY fertilisation is less than economically efficiency of OER fertilisation.

 

 

SOLURILE FORESTIERE DIN MASIVUL RARĂU, EXISTENTE PE SUBSTRATE CARBONATICE

Geambașu N.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, București

Substratele carbonatice ocupă suprafețe importante în masivul Rarău și sunt reprezentate prin calcare, dolomite, gresii calcaroase și marne. Acestea au vârste diferite și sunt rezultatul unor evoluții paleogeografice diferite, cu amprente evidente și asupra reliefului.

Asemenea substrate apar din partea inferioară până în partea superioară a masivului, ele nefiind specifice unui anumit etaj bioclimatic și respectiv edafoclimatic.

Vegetația forestieră este foarte variată sub raportul compoziției speciilor și al productivității acesteia.

Solurile formate prin calcare, dolomite, gresii calcaroase și marne se încadrează în clasa molisoluri, fiind reprezentate prin rendzime ± cambice și ± litice, cu mull, mull-moder, moder-humus brut și humus brut, în clasa argiluvisoluri (soluri argiluviale rendzinice) și în clasa cambisoluri (soluri brune eumezobazice tipice, brune eumezobazice litice).

Substratele carbonatice au influențe diferite asupra procesului de pedogeneză; de regulă calcarele și dolomitele generează molisoluri (rendzine), în timp ce marnocalcarele și gresiile calcaroase au ca finalitate pedogenetică formare unor soluri molice (subtipuri molice).

Clima are influențe puternice asupra formei de humus și a unor caracteristici fizico-chimice, fără a putea anula influența dominantă a substratului litologic.

FOREST SOILS FORMED ON CALCAREOUS SUBSTRATA OF THE RARĂU MASSIF

Calcareous substrata occupies important areas of the Rarău massif and they are represented by limestones, dolomites, limy standstones and marls. These are different ages, being the results of various paleogeographical evolutions, with obvious prints in relief as well. Such substratum ocours from the lower to the upper part of the massif; they are not characteristic to a certain bioclimatic and respectively edaphoclimatic belt.

The forest vegetation is very various from the species composition and productivity point of view.

The soils formed on limestones, dolomites, limy sandstones make part of the Mollisols (being represented by cambic and lithic rendzinas, with mull, mull-moder, moder-raw humus), Argiluvisols (rendzinic-argilic soil) and Cambisols (Tipical Brown Forest soil).

The calcareous substrata have different influence over soil forming process the limestones and dolomites generate Mollisols (Rendzinas) as a rule, while the clayey limestone and the limy sandstones have as result soils with mollic features (mollic subtype).

The climate has a great influence on the humus form and on some chemical-physical features, without the annulment the prevailing influence of the lithic substratum.

 

 

O NOUĂ METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA FORMELOR MINERALE DE AZOT ÎN

EXTRACTELE SALINE DE SOL UTILIZÂND TRUSA AQUANAL-Plus PENTRU ANALIZE DE APE

Gergen I.

O.J.S.P.A. Timiș

Folosind reactivii trusei AQUANAL-Plus (Riedel de Haen) pentru determinarea N-NO3- și N-NH4+ la probele de apă, s-a stabilit o metodologie de folosire a acestor truse de reactivi la dozarea formelor minerale de azot din sol. Față de metodele clasice folosite în laboratoarele OSPA la dozarea formelor minerale de azot din extractele saline sau apoase de sol, noua metodologie este mai rapidă, ieftină și precisă îndeosebi la concentrațiile mici de azot mineral în sol. De asemenea noua metodologie este asemănătoare cu cea folosită în țările comunității europene.

NEW METHODOLOGY FOR MINERAL NITROGEN ANALYSIS IN SALINE SOIL EXTRACTS

USING AQUANAL-Plus REAGENTS FOR WATER ANALYSIS

Using the Aquanal-Plus reagents for N-NO3- and N-NH4+ on water analysis have been established a new methodology for saline (KCl) soil extracts. This new methodology is more quickly, chipper and have a good precision especially at small quantity of mineral nitrogen in soil extracts. Also this method is in accordance with the methodology used in European country.

 

 

EFECTUL DE MATRICE AL ACIZILOR ANORGANICI ȘI ORGANICI ASUPRA

DETERMINĂRILOR DE METALE GRELE ÎN EXTRACTELE ACIDE

Gogoașă I., Gergen I., Moldovan Rodica

O.J.S.P.A. Timiș

S-a urmărit influența efectului de matrice datorat acizilor anorganici (HCl, H2SO4) și organici (citric, tartric, lactic) asupra determinărilor prin absorbție atomică în flacără aer – acetilenă a unor metale grele (Fe, Co, Ni, Cu). Acizii organici nu influențează semnificativ semnalul absorbției chiar la concentrații mari (limita de solubilitate) pe când acizii minerali, îndeosebi acidul sulfuric, influențează puternic, în sens negativ, semnalul absorbției, la toate metalele, chiar la concentrații de 10%.

THE MATRIX EFFECT OF ANORGANIC AND ORGANIC ACIDS ON THE ATOMIC

ABSORPTION DETERMINATION OF HEAVY METALS IN ACIDIC EXTRACTS

The effects of inorganic (HCl, H2SO4) and organic (tartaric, citric and lactic) acids added, on the absorbency signal of heavy metals (Cu, Fe, Ni, Co) determined on atomic absorption method in acid aqueous solutions are described. The effect of the acids added depends both on the kind of acids (mineral or organic) and the type of heavy metals. The negative effects on the absorbency signal have observed in the presence of mineral acids, inspecially for H2SO4 also on small concentrations. The influences of organic acids were non-significance on the absorbency signal at all metals.

 

 

EVOLUȚIA UNOR ÎNSUȘIRI DE BAZĂ ALE SOLULUI BRUN ARGILOILUVIAL

DIN ZONA COLINARĂ A CLUJULUI ÎN FUNCȚIE DE SISTEMUL DE LUCRARE A SOLULUI

Guș,P.,Rusu T., Bogdan I.

Universitatea de Stiințe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca

Intervenția omului asupra solului prin lucrări determină importante modificări morfologice, fizico-chimice și biologice de intensităși și direcții de evoluție diferite.

Cunoașterea acestor modificări - pozitive sau negative și a efectului lor - pentru evolușia ulterioară a solurilor prelucrate a constituit scopul prezentei lucrări.

Însușirile de bază ca: structura, conșinutul de humus, indicii fizici, se modifică semnificativ, la solul brun argiloiluvial, diferențiat în funcție de modul de folosință, tipul și intensitatea sistemului de lucrare al solului și planta cultivată. Modificările sunt reversibile, în sensul că solul tinde întodeauna să revină la starea inițială, dacă factorii distructivi nu depășesc limitele normalului.

Rezultatele prezentate se referă la un asolament de 3 ani (1996-1999) din cadrul Statiunii Didactice a USAMV Cluj-Napoca.

BASIC CHARACTERISTICS EVOLUTION IN THE CASE OF BROWN CLAY SOIL

FROM THE HILLY AREAS OF CLUJ FUNCTION OF SOIL TILLAGE SISTEMS

Human action upon soil by tillage determines important morphological, phisico-chemical and biological changes,with different intensities and evolutive directions.

Understanding of these changes, positive or negative, and their effects on the next evolution of tilled soils is the main purpose of this work.

Basic characteristics as: structure, humus content, phisical indixes in the case of brown clay soil are changing function of waz of using, type and intensity of tillage and crop.

The changes are reversible in the meaning that soil tends to rebecome to the initial status if the distructive factors do not exceed the normal limits.

The results of a three years crop rotation, in the fields of the Didactic Experimental of Agricultural Sciences are presented.

 

 

SOLURILE BUCOVINEI DE NORD

Guțuleac V.

Universitatea Cernăuți, Ukraina

Varietatea condițiilor naturale pe teritoriul Bucovinei a determinat un spectru bogat al tipurilor și varietătilor de soluri, supuse anumitelor legități geografîce. In partea de câmpie, între râurile Nistru și Prut (reg.Cemăuți), pe depuneri loessoidale (argilo-lutoase) s-au dezvoltat soluri cenușii de pădure (cenușii deschise, cenușii propriu-zise și cenușii închise), răspândite la altitudini mai mari (mai ales pe înălțimea Hotinului, unde se adaugă soluri bmne de pădure). Pe masură ce altitudinea scade, solurile cenușii deschise trec în cenușii închise și cernoziomuri podzolite (cernoziomuri de pădure) și cernoziomuri levigate. Ultimele s-au format sub vegetație ierboasă (stepă de fâneață) și sunt cele mai bogate m humus (4-5 %, pH 6,5) și mai fertile.Tipurile de soluri din silvostepă și stepă se numesc molisoluri.

In partea piemontană a regiunii (între râul Prut și poalele munților Carpați) predomină soluri podzolite înțelenite gleizate și mai puțin răspândite - cenușii de pădure și de fâneață (deseori podzolite gleizate). Primele ocupă interfluviile și terasele înalte (cu un surplus de umezeală), ele s-au format sub păduri amestecate și foioase. Pe terenuri mai umede - soluri podzolite înțelenite gleice și acide (pe văile râurilor Siret, Mihidra ș.a.). În munții Carpați (Bucovineni) sunt răspândite solurile brune montane de pădure (brume acide) și brune montane de fâneață (solurile brune fac parte din cambisoluri).

De-a lungul râurilor, în lunci, se întâlnesc soluri aluviale (sau aluvionale de fâneață). Deseori ele devin mlăștinoase (mai ales în luncile Prutului, Siretului, Ceremoșului, Nistrului și afluienților lor). Conțin până la 5-6 % humus, fiind ameliorate, dau roade bogate.

Deci, fondul principal al solurilor Bucovinei de Nord îl formează solurile de pădure (cu diferite grade de podzolire și gleizare). Intr-o mare măsură sunt dezvoltate procesele erozionale și de spălare a solurilor (mai ales a celor arabile), condiționate de factorul geologo-geomorfologic și climatic al regiunii date.

Diferite varietăți de soluri formează anumite subtipuri de landșaft (peisaj). De exemplu, solurile cenușii de pădure și cernoziomurile podzolite formează landșafte de silvostepă propriu-zisă, cernoziomurile levigate și tipice - landșafte de stepă de fâneață. în afară de aceasta, pe colinele înălțimii Hotinului pe soluri brune și cenușii de pădure s-au format landșafte de păduri de foioase.

 

 

EVALUAREA SUCCESIUNII SOL/ VEGETAȚIE ÎN DELTA DUNĂRII

Hanganu J.

Institutul Național de Cercetare Delta Dunării

Pentru a înțelege succesiunea în regim natural a vegetației din Delta Dunării și a corelației acesteia cu solurile și regimul hidrologic s-a efectuat o analiză statistică a raportului sol / vegetație cu programul TWINSPAN, pe 76 de relevee de vegetație, selectate, ca reprezentative pentru majoritatea tipurilor și subtipurilor de sol din Delta Dunării, din peste 850 relevee de vegetație.

Frecvența speciilor pe tipul de sol indică de asemenea preferința acestora pentru un anumit tip de sol. Aceste informații pot fi folosite la prognozarea succesiunii vegetației în zonele de renaturare din Delta Dunării.

ASSESMENT OF SOIL / VEGETATION SUCCESION IN THE DANUBE DELTA

In order to asses natural soil/ vegetation succession in the Danube Delta a set of 76 vegetation relevés selected as representative from 850 vegetation releves was used to produce a vegetation classification. The data set included main wetland soil types in the Danube Delta. Cluster analysis was performed using TWINSPAN.

The species frequency on soil type show the preference of specific species for a specific soil type. These data may be useful to estimate species distribution on Danube Delta wetlands under rehabilitation.

 

 

COLEMBOLE DIN MUNȚII GIUMALĂU, RARĂU ȘI CEAHLĂU

Harșia T.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

Au fost studiate compoziția specifică și structura comunităților de colembole din mai multe ecosisteme forestiere și de pajiște localizate in masive muntoase din Carpații Orientali.

In Munții Giumalău a fost studiat un molidiș caracterizat astfel:

MG-As. Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 39, în vîrstă de 60-100 ani, situat pe versantul stânga al V. Putna, 950 m alt., exp. N, 18-20o , sol brun feriiluvial.

In acest ecosistem au fost identificate 18 specii de colembole.. Dintre speciile care sunt identificate în acest molidiș amintim pe Willemia anophthalma, W. aspinata, caracteristice solurilor montane, Anurida pygmaea, Brachystomella parvula, întîlnite în soluri forestiere bogate în humus. Remarcabilă este specia Tetrodontophora bielanensis, element sudeto-carpatic, a cărui limită altitudinală inferioară este de cca. 600-700 m. Amintim specia Tomocerus minor, troglofil-calcofilă și Sminthurinus aureus, specie euritopă răspîndită deopotrivă în soluri din câmpii și în soluri montane și de pădure

In Munții Rarău au fost cercetate următoarele ecosisteme:

Molidiș (MR1), as. Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 39, situat pe versantul stâng al V. Slătioara, alt. 1050m, exp. S-SE, 10o, sol brun feriiluvial.

Molidiș (MR2), as. Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 39, Codrul Secular Slătioara, versantul stâng al pârâului lui Ion, alt. 950 m, exp. S-SE, 10o, podzol feriiluvial.

Molidiș (MR3), as. Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 39, versantul stâng al Văii Toanca, alt. 1350 m, exp. S, 35o, sol brun acid.

Pajiște montană (MR4), as. Festuco rubrae-Agrostetum Horv. 51, izvoarele V. Colbu, alt. 1280 m, exp. V, 15o, sol brun acid.

In molidișurile MR1, MR2 și MR3 sunt semnalate 16, 17 respectiv 22 specii. In aceste păduri speciile dominante sunt Folsomia manolachei, Folsomia penicula, Parisotoma notabilis, care sunt forme hemiedafice, Isotomiella minor care este hemiedafică și Lepidocyrtus lanuginosus care este atmobiontă. Specii care sunt prezente numai în aceste păduri sunt Ceratophysella armata, Onychiurus burmeisteri, Micranurida pygmaea, Mesaphorura tenuisensillata. Acest etaj de vegetație pare să reprezinte limita de altitudine a speciei Folsomia penicula care în molidișuri fie că este recesivă, fie că este absentă. Anurophorus ksenemani este o specie obișnuită în molidișuri, la fel ca și Mesaphorura macrochaeta.

In pajiștea montană MR4, au fost identificate 14 specii. Corespunzător acestei diversități specifice mai reduse, dominante sunt, ca și în molidișuri, Folsomia manolachei, alături de care este prezentă cu efective numerice mai ridicate specia edafică Mesaphorura yosiii.

In Munții Ceahlău au fost studiate trei puncte de recoltare caracterizate astfel:

Făget (MC1), as. Symphyto cordate-Fagetum Vida (59)63, versant drept V. Dochia, alt. 850 m, exp. NV, 18o, sol brun eumezobazic.

Molidiș (MC2), as. Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl.39, sub Vf. Piciorul Șchiop, alt. 1100 m, exp. NV, 15o, sol brun eumezobazic.

Pajiște subalpină (MC4), as. Campanulo abietinae-Juniperetum nanae Simon 66, sub Vf. Ocolașul Mare, alt. 1700 m, exp. S, sol brun eumezobazic.

In cele trei biotopuri sunt semnalate 32 specii de colembole. In făget sunt identificate16 specii, dominante sunt Folsomia inoculata, Folsomia manolachei și Onychiurus octopunctatus. In molidiș sunt prezente 18 specii, și asemănător făgetului, dominantă este Folsomia mamolachei. In pajiște sunt identificate 15 specii, grupul dominant este format din Parisotoma notabilis, formă hemiedafică, alături de care o pondere însemnată au Folsomia manolachei, precum și trei specii caracteristice acestui tip de ecosistem, Hypogastrura vernalis, Isotoma sensibilis și Entomobrya handschini, forme hemiedafice și atmobionte.

 

 

CONSIDERAȚII ASUPRA STĂRII DE CALITATE A ANTROSOLURILOR

DIN AREALELE INTENS POPULATE

Ianoș Gh., Iliș Lucia

Universitatea de Vest Timișoara

Marea majoritate a solurilor din aglomerațiile urbane sunt constituite din materiale importate ori prelucrate și depozitate pe loc sau pe alte terenuri, pe grosimi apreciabile.

Cele mai multe din aceste materiale sunt de origine minerală, formate din roci și reziduuri de construcție, diferite deșeuri industriale ori diverse reziduuri provenite din cele mai diverse surse, unele cu un risc ridicat de toxicitate.

Parte din aceste materiale au fost depuse în medii care au favorizat acumulările de poluanți, altele au fost depuse în condiții de epurare naturală, astfel că în final, antrosolurile au evoluat în condiții calitativ diferite.

Lucrarea își propune urmărirea acestor situații în câteva orașe din partea de sud-vest a României cu sugestionarea și argumentarea introducerii unor noi diviziuni taxonomice în cazul solurilor intens remaniate antropic.

CONSIDERATIONS ON THE QUALITY STATE OF ANTROSOILS IN THE LESS

POPULATED AREAS

The great majority of the soils from urban agglomerations are constituted of important or processed materials and deposited of appreciate thickness on that place or on other lands.

Most of these materials have a mineral origin, made of rocks and building residuald, different industrial or house garbage’s or other garbage’s which come from different sources, some of them with a high risk of toxicity.

Part of these materials have been deposited in mediums which favored polluant accumulation, others were deposite in conditions of natural epuration so that finally the antrosoils have evoluted in different qualitative conditions.

The work also has in view the study of these situation in some towns from the south-west part of Romania with the suggest and agree for the introduction of some new taxonomic divisions in the case of the highly antropic remaniated soils.

 

 

GRUPE ECOLOGICE DE SOLURI DIN ZONA DE AMPLASARE A PERDELELOR

FORESTIRE DIN TERITORIUL REZERVATIEI BIOSFEREI DELTA DUNARII

STUDIUL DE CAZ: INCINTA RUSCA

Ince Anuța, Sirotencu Georgeta, Săvulescu V.

Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării Tulcea

Incinta îndiguită Rusca are o suprafață de 5400 ha, fiind cuprinsă între brațele Sulina la nord, Sfântu Gheorghe la sud și canalul Litcov la est.

Din suprafața totală circa 900 ha sunt reprezentate de terenuri agricole, 1160 ha plantații silvice de plopi euramericani și peste 2600 ha amenajări piscicole. Perspectiva folosirii incintei este predominant agricolă.

Sub aspectul condițiilor ecologice această incintă este reprezentativă pentru majoritatea incintelor agricole din deltă și prezintă mari posibilități de generalizare și implementare a rezultatelor.

Sub aspect orografic zona se prezintă ca un șes deltaic cu cote cuprinse între 1 - 1.5 m rMN, străbătut de privale și unele zone depresionare, care anterior îndiguirii au fost permanent sau temporar submerse.

|nsușirile fizice și hidrofizice ale solului sunt în general bune. Astfel, densitatea aparentă se corelează cu: conținutul de materie organică, stadiul maturării fizice al solului și fenomenul de tasare. Aceasta prezintă valori mijlocii (1.10 - 1.30 g/cm3). Porozitatea totală variază între 50 - 60%, ceea ce arată o stare bună a regimului aerohidric.

ECOLOGICAL GROUPS OF SOILS WITHIN THE FORESTRY COURTAINS ZONE FROM THE

DANUBE DELTA BIOSPHERE RESERVE STUDY CASE: RUSCA POLDER

The Rusca polder has a surface of 5400 ha. From the total surface, about 900 ha are agricultural, 1160 ha are forestry plantations and more than 2600 ha are fish polders. The perspective of polder is to be preponderant used for agriculture.

Under the ecological conditions aspect, this polder is representative for majority agricultural polders in the Danube Delta and present great possibilities to generalize and introduce the results of this study.

 

 

MODIFICĂRI MORFOLOGICE, HISTOLOGICE ȘI BIOCHIMICE ÎN PLANTELE DE SALATĂ

DEZVOLTATE PE UN SOL POLUAT CU Cd ȘI Zn

Kovacsovics Beatrice, Lăcătușu R., Lungu Mihaela, Lazăr Rodica, Matei S., Matei Mirela

Institutul de Cercetări pentru Pedologice și Agrochimie, București

S-a experimentat în casa de vegetație, folosind un material din orizontul Ap al solului brun roșcat molic de la Tâncăbești (jud. Ilfov). Pe fonduri de fertilizare cu 135 ppm N și 135 ppm N + 110 ppm P s-au realizat niveluri de poluare cu 50 ppm Cd și cu 300 ppm Zn și 1.000 ppm Zn.

Poluarea solului cu Cd și Zn a dus la stagnarea în vegetație, clorozarea, necrozarea, până la dispariția plantelor de salată, aflate în faza de 14-15 frunze, din variantele cu 50 ppm Cd și 1.000 ppm Zn.

La nivel histologic, Cd a produs alterări ale sistemului plastidial din epiderma frunzelor a sintetizat compuși biochimici cu rol degradator, iar Zn a determinat alterări drastice ale cloroplastelor și apariția zonelor necrozate.

Conținutul în acid ascorbic și în pigmenți clorofilieni a fost semnificativ redus de prezența Cd și Zn.

MORPHOLOGICAL, HISTOLOGIC, AND BIOCHEMICAL CHANGES IN LETTUCE PLANTS

GROWN ON SOIL POLLUTED WITH Cd AND Zn

The experiment was carried out in the green house, using soil material from the Ap horizon of a Mollic Reddisch Brown soil from Tâncăbești (jud. Ilfov). On fertilising background with 135 ppm N and 135 ppm N + 110 ppm P, polluting levels were materialised, with 50 ppm Cd, and 300 and 1.000 ppm Zn.

Soil pollution with Cd and Zn led to growth stagnation, chlorosis and necrosis, and further to the disappearance of the lettuce plants, in the 14-15 leaves growth stage, from the 50 ppm Cd and 1.000 ppm Zn variants.

On the histologic level, Cd produced alterations of the cytoplasm system of the leaves' epidermis and the synthesis of some biochemical compounds with a degrading role, while Zn determined drastic alterations of chloroplast and necrosis areas appearance.

Ascorbic acid and chlorophyllian pigments contents were significantly reduced by the presence of Cd and Zn.

 

 

EFECTUL DOZELOR MARI DE SULF ȘI A NATURII SOLULUI ASUPRA DEZVOLTĂRII

PLANTELOR DE PORUMB ÎN PRIMELE FAZE DE VEGETAȚIE

Lazăr Rodica, Lăcătușu R., Kovacsovics Beatrice, Lungu Mihaela

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Experiența s-a realizat în casa de vegetație, pe trei tipuri de sol (luvisol albic, sol aluvial, cernoziom), utilizându-se material prelevat din stratul 0-20 cm. Pe un agrofond unitar cu NPK (2 g : 1 g : 0,97 g/vas) s-a administrat sulf elementar, în doze de 0; 50; 100; 200; 500; 1.000; 2.000 ppm/vas.

Dozele mari de sulf (500; 1.000; 2.000 ppm) au avut efect depresiv asupra taliei și conținutului de substanță uscată al plantelor, pe toate cele trei tipuri de sol.

S-a întregistrat o creștere a conținutului de S din plantă, proporțional cu doza administrată. Valori semnificative, la majoritatea variantelor, s-au înregistrat la plantele crescute pe cernoziom. Cu excepția creșterii conținutului de Zn în plantele dezvoltate pe luvisol, nu au fost evidențiate modificări semnificative ale conținutului de macro- și microelemente în plante.

THE EFFECT OF HIGH S DOSES AND SOIL NATURE UPON MAIZE GROWTH,

IN THE FIRST STAGES

The experiment was carried out in the green house, on three soil types (Albic Luvisol, Alluvial soil, Chernozem), using material drawn from the 0-20 cm layer. On a unitary NPK fertilising background (2 g : 1 g : 0,97 g/pot) elementary S was administered, in 0; 50; 100; 200; 500; 1.000; 2.000 ppm/pot doses.

High S doses (500; 1.000; 2.000 ppm) had a depressive effect upon stature and dry substance content of the plants, on all three soil types.

An increase of S content in plant was noticed, proportional to the administered dose. Significant values, for most variants, were recorded for plants grown on Chernozem. Excepting Zn content increase in plants developed on Luvisol, no significant changes of macro- and micro-elements contents in plants were recorded.

 

 

POLUANȚI ÎN SOLURILE URBANE ALE BUCUREȘTIULUI

Lăcătușu R., Dumitru M., Rîșnoveanu I., Constantin Carolina, Plaxienco Doina , Lungu Mihaela, Cârstea St., Kovacsovics Beatrice

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Municipiul București este așezat în Câmpia Română, pe terasa Dâmboviței. Învelișul natural de soluri include soluri aluviale în lunca Dâmboviței și soluri brun roșcate și cernoziomuri argiloiluviale pe terasa Dâmboviței.

O dată cu intensificarea dezvoltării orașului, la sfârșitul secolului XIX și în timpul celui de al XX-lea, solurile au fost drastic modificate de către activitățile umane și transformate în protosoluri antropice molice, tipice, litice sau în soluri brun roșcate și cernoziomuri argiloiluviale acoperite cu diferite materiale.

În ultimele decenii, industrializarea accelerată și modernizarea orașului, împreună cu traficul intens, au determinat accentuarea poluării datorită emisiilor de la fabricile aparținând industriei chimice și mașinilor de construcții, termocentrale, trafic auto etc. Toate acestea au contribuit la încărcarea și poluarea solurilor cu substanțe anorganice (metale grele) și organice (compuși bifenipoliclorurați - PCB, hidrocarburi aromatice polinucleare - PAH).

Dezvoltarea agriculturii urbane la periferii, la nivelul micilor grădini, specializate mai ales în producerea de legume, a contribuit la poluarea solurilor cu nitrați și pesticide, în special insecticide organo-clorurate (DDT și HCH).

Depozitarea necontrolată și arderea reziduurilor menajere au contribuit la poluarea intensă a mediului și solurilor din jurul gropilor de gunoi.

POLLUTANTS IN URBAN SOILS OF BUCHAREST

Bucharest city is located within the Romanian Plain, on the Dâmbovița Terrace. The natural soil cover includes Alluvial soils (Fluvisols) in the Dâmbovița bottom land and Reddish Brown soils (Luvisols) and Argilluvial Chernozems (Phaeozems) in the Dâmbovița Terrace.

Starting with the intensive development of the city, at the end of the XIX-th century and during de XX-th, soils were severely modified by human activities and transformed in Mollic, Typic, Lithic Anthropic Protosols or in Reddish Brown soils (Luvisols) and Argilluvial Chernozems (Phaeozems) covered with different materials.

The accentuated industrialisation and modernisation of the city in the last decades and the intensive traffic have determined the accentuation of pollution due to emissions from the chemical industry and factories for machine construction, power stations, automobile traffic etc. All these contributed to load and pollute soils with inorganic pollutants (heavy metals) and organic pollutants (polychlorinated biphenyl compounds - PCB, polynuclear aromatic hydrocarbons - PAH).

The development of an urban agriculture at the level of small gardens, mostly for vegetables, in the suburbs contributed to pollution of soils with nitrates and pesticides, especially organo-chlorinated insecticides (DDT and HCH).

The uncontrolled deposition and burning of the municipal wastes have contributed to the intensive pollution of the environment and soils around these dumps.

 

 

ABUNDENȚA Pb ÎN SOLURILE AGRICOLE DIN MOLDOVA

Lăcătușu R., Lungu Mihaela, Kovacsovics Beatrice, Rîșnoveanu I.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Se prezintă date statistice privitoare la parametrii de împrăștiere și de grupare ai distribuției Pb total din solurile agricole ale Moldovei, grupate după unele caracteristici definitorii. Acestea se referă la: tipul de sol, orizontul genetic, natura materialului parental, vârsta acestuia, formațiunea geomorfologică de care aparține solul.

Hărțile abundenței Pb la nivelul orizonturilor diagnostice majore separă domeniul de fond de cel anomal, iar în cadrul acestuia din urmă s-au separat clase de distribuție, stabilite după valorile indicilor de abundență geochimică și pedogeochimică.

Între principalii indicatori fizico-chimici ai solurilor, grupate după caracteristicile mai sus menționate și abundența Pb s-au stabilit relații de proporționalitate.

Pb ABUNDANCE IN MOLDOVA AGRICULTURAL SOILS

Total Pb distribution statistic data referring to scattering and grouping parameters are presented, for the agricultural soils of Moldova, rallied by some defining characteristics. These regard the soil type, genetic horizon, parent material nature, its geologic age, the geo-morphologic formation to which the soil belongs.

Pb abundance maps, at the major diagnostic horizons level, separate the background domain of the abnormal one, an within the latter distribution classes were separated, established by the geochemical and pedo-geochemical abundance indexes values.

Among the main physico-chemical indexes of soils, grouped after the above mentioned characteristics, and Pb abundance proportionality relationships were established.

 

 

DESCRIEREA PROGRAMULUI “SIBON – SV”

Leșeanu P., Botezat V.

OSPA - Suceava

Sistemul informațional de prelucrare automată a datelor “SIBON – SV”, utilizat la întocmirea documentațiilor necesare executării studiilor pedologice și de bonitare, a fost realizat la O.J.S.P.A. Suceava de către ing. Paul Leșeanu și ing. Vasile Botezat, cu consultarea specialiștilor de la I.C.P.A. București și alte instituții de profil din țară.

Informațiile necesare rulării programului pe calculator au fost preluate din tabelele și anexele prezentate în “Metodologia elaborării studiilor pedologice” I.C.P.A. – 1987 și “Sistemul Român de Clasificare a Solurilor” I.C.P.A. – 1980, prelucrate și sistematizate, atât ca date de intrare, cât și ca date de ieșire, corespunzător cerințelor impuse de Ord.M.A.A./1999.

În realizarea programului s-au avut în vedere și s-au realizat următoarele obiective:

- reducerea la minimum a informațiilor prelucrate de către pedolog și structurarea acestora de maniera în care datele necesare completării tabelelor de intrare să fie minime, astfel, indicatorii ecopedologici – inclusiv analizele fizico-chimice – sunt prezentați la nivel de unitate de sol, respectiv areal, cu excepția pantei, expoziției terenului și modificărilor importante ale solului prin folosirea în producție care sunt nominalizate pentru fiecare TEO în parte;

- crearea unui sistem de introducere și prelucrare a datelor, accesibili unui utilizator cu nivel minim de cunoștințe în operare pe calculator, care să ofere posibilitatea opțională de intervenție operativă pe parcursul acestui proces, privind “adăugarea”, “modificarea”, “ștergerea” și “căutarea unei anumite informații”;

- calcularea indicatorilor ecopedologici determinabili prin exploatarea mai multor factori cum sunt: textura în secțiunea de control, temperatura și precipitațiile medii corectate, excesul de umiditate de suprafață, volumul edafic, rezerva de humus, conținut de carbonat de calciu și schelet pe adâncimea de 50cm;

- reducerea volumului de muncă manuală și cu risc cunoscut de eroare umană, prin efectuarea de către calculator și listarea pentru exemplarul de manuscris, a fiselor de calcul a notelor de bonitare și de pretabilitate, atât pentru TEO-urile simple, cât și pentru cele complexe;

- crearea posibilității vizualizării pe monitor, în vederea verificării diferitelor calcule efectuate pe parcursul derulării programului și aducerii unor eventuale corecturi, în situația în care anumite date de ieșire nu sunt corespunzătoare, ca urmare a unor erori de introducere sau interpretare;

- obținerea unor liste de ieșire care să conțină un volum de informații cât mai diversificat și detaliat, cu reala utilitate a specialistului pedolog în întocmirea memoriului tehnic, a hărților și cartogramelor aferente.

“SIBON – SV” PROGRAMME DESCRIPTION

The informational system of automatic data processing “SIBON – SV” used in the elaboration of the documentations necessary to the execution of the pedological and evaluation studies was made at O.J.S.P.A. Suceava by the engineers Paul Leșeanu and Vasile Botezat under expert consultancy from I.C.P.A. Bucharest and from other specialized institutions in our country.

The information needed for this computer programme was taken from the tables and annexes presented in “Pedological Studies Elaboration Methodology” I.C.P.A. – 1987 and “The Romanian System of Soil Classification” I.C.P.A. – 1980, analysed and systematized both as input data and as atribute data, according to the requirements imposed by Ord. M.A.A. / 1999.

The following objectives were taken into account and accomplished in making this programme:

 

 

VALORIFICAREA DE CĂTRE PLANTE A ELEMENTELOR NUTRITIVE DIN NĂMOLUL DE

CANALIZARE APLICAT CA ÎNGRĂȘĂMÂNT. MODIFICAREA UNOR ÎNSUȘIRI

FIZICO-CHIMICE ALE SOLULUI

Lixandru Gh.

Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

Nămolul de canalizare cu 0,6 % N; 0,8 % P’ 0,06 % K; 1,8 % Ca și 0,04 % Na a fost experimentat timp de doi ani ca îngrășământ în vase de vegetație, pe un cernoziom cambic, cultivând Lolium multiflorum. S-au aplicat și 1,66 g N ca uree în primul an și 1,99 g N/vas în anul doi. Dozele de nămol au variat între 33 și 330 g/kg de sol din vasul de vegetație cu 6 kg sol. Recolta de fân a crescut substanțial la primele trei doze de nămol și din ce în ce mai lent la următoarele. Plantele au valorificat 37 % din N, 6,2 % din P, 65 % din K și 19 % din Ca la varianta cu 132 g nămol la 1 kg de sol. Însușirile solului (pH, N total, humus, PAL și chiar KAL) s-au îmbunătățit evident sub influența nămolului. Fracționarea fosfaților după metoda Chang și Jackson a demonstrat că fracțiunea Ca-P este dominantă (35 - 52 % din suma lor), Fe-P reprezintă 18-23 %, Red-P 16-21 %, Ocl-P 11-19 % și Al-P 4-7 %.

Nămolurile de la canalizarea orașelor sunt în primul rând un îngrășământ cu fosfor și apoi cu azot, Zn și Ca.

PLANTS UTILIZATION OF NUTRIENTS FROM SEWAGE SLUDGE. CHANGE OF SOME

SOME SOIL PHISYCO-CHEMICAL PROPERTIES

Sewage sludge with 0,6 % N; 0,8 % P; ),06 % K; 1,8 % Ca and 0,04 % Na content has been tested during 2 years as fertilizer in vegetation pots, on a cambic chernozem. Lolium multiflorum was the test plant. As mineral fertilizer, 1,66 g N/pot (6 kg soil) have been applied during the first year and 1,99 g N/pot during the second year. The hay yield increased at the first 3 sewage sludge rates and then it increased lowear and lower plants have utilized 37 % of total N, 6,2 % of P, 65 % of K and 19 % of Ca from the nutrients found in 132 g sewage sludge / 1 kg soil. Soil properties (pH, total N, humus, PAL and even KAL) have improved clearly as influenced by sewage sludge. Mineral phosphates fractionation according to the Chang and Jackson method proved that Ca-P fraction was prevalent (35 - 52 % from the total); Fe-P was 18-23 %, Red-P 16-21 %, Ocl-P 11-19 % and Al -P 4-7 %. Sewage sludge is mainly a phosphorus fertilizer.

 

 

ESTIMAREA PRECIZIEI ȘI EXTACTITĂȚII METODEI ANALITICE DE DETETERMINARE A

PH-ULUI ÎN ȚESUTURI VEGETALE (FRUNZE ALE SPECIILOR POMICOLE)

Mihaela Lungu

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Studierea pH-ului sucului celular în frunzele mai multor specii pomicole a condus la observarea unui interval relativ larg de valori. Pentru a demonstra viabilitatea metodei analitice de determinare a acestei caracteristici, din seria speciilor pomicole supuse analizei s-au ales acelea ale căror valori pH se situează la extremitățile inferioară (cais / zarzăr) și superioară (vișin / rădăcini proprii) ale intervalului.

S-au efectuat 25 seturi de analize, în 25 zile succesive, în perioada optimă pentru determinarea pH-ului sucului celular, din punct de vedere al dezvoltării fiziologice, în câte trei repetiții, pentru fiecare din cele două specii menționate. S-au calculat parametrii care descriu precizia (abaterea standard și coeficientul de variație) metodei analitice studiate. Aceștia s-au înscris în limitele acceptate pentru viabilitatea acesteia.

În lipsa unui etalon analitic corespunzător, exactitatea metodei analitice a fost argumentată prin prezentarea grafică a rezultatelor mai multor serii de determinări.

Din acest motiv și ținând seamă și de faptul că metoda este rapidă și ușoară și nici nu necesită reactivi sau aparatură scumpă, se recomandă utilizarea ei pentru diagnosticarea rapidă și eficientă a dereglărilor de nutriție în plantațiile pomicole.

PRECISION AND ACCURACY ASSESSMENT FOR pH ANALYTICAL DETERMINATION IN

VEGETAL TISSUES (FRUIT TREE SPECIES LEAVES)

Studies upon cellular juice pH in fruit tree species leaves showed a relatively large interval of values. Two fruit tree species (apricot/apricot and cherry/own roots) were chosen to demonstrate the precision and accuracy of the analytical method. The pH values of the cellular juice in leaves of the two species represent the minimum and the maximum limits, respectively, of the pH interval found for fruit tree species.

25 three replicates analyses were performed, in 25 successive days, in the optimum growth period, for each of the mentioned species. The parameters describing the precision (standard deviation and coefficient of variation) of the studied analytical method were found to be within the limits accepted for a chemical method viability.

In the absence of a suitable analytic standard, the accuracy of the method was asserted by plotting data of several series of determinations.

Taking also into account that the method is easy and rapid and does not necessitate expensive reagents and apparatus, its utilisation is recommended for rapid and efficient nutritional disorders diagnosis in orchards.

 

 

STUDIUL SINECOLOGIC AL UNOR ASOCIAȚII VEGETALE

DIN ALIANȚA MAGNOCARICION PE BAZA DATELOR AUTECOLOGICE

Lupașcu Angela

Academia Română, Filiala Iași

În această lucrare se prezintă studiul comparat al unor asociații vegetale cu caracter higrofil (asociația Magnocaricion), identificate mai frecvent în teritoriul studiat (Podișul Sucevei și Subcarpații Neamțului).

Metoda spectrelor ecologice a evidențiat diferențe între fitocenoze situate în subunități geografice diferite.

Relația (exigența) fiecărei asociații cu factorii ecologici (umiditate, temperatură, reacția solului) s-a calculat prin metoda statistică (Șt. Csûrös, Margareta Csûrös – Káptalan, 1996), utilizând datele autecologice. Rezultatele obținute constituie o contribuție la studiul sinecologic al grupărilor vegetale din mediul palustru.

L’ÉTUDE SYNÉCOLOGIQUE DES ASSOCIATIONS VÉGÉLES DE L’ALLIANCE

MAGNOCARICION EN UTILISANT LES DONNÉES AUTÉCOLOGIQUES

Dans ce travail on présente l’étude comparée des associations à caractère hygrophyle (l’aliance Magnocaricion), identifié plus frequent dans le territoire étudié.

La méthode des spectres écologiques a mis en evidence des differences entre les phytocenons situées dans des unités géographiques diverses.

La relation (l’exigence) de chaque association avec les facteurs écologiques (umidité, température, pH du sol) on a calculé par la méthode statistique (Șt. Csûrös, Margareta Csûrös – Káptalan, 1996), en utilisant les données autécologiques. L’ansamble des résultats obtenus constitue une contribution à l’étude synécologique des groupements végétaux présentes dans les milieux palustres.

 

 

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PROPRIETĂȚI ALE ÎNVELIȘULUI DE SOL DIN

DEPRESIUNEA OZANA-TOPOLIȚA

Lupașcu Gh., Mară M.*

Universitatea “Al.I. Cuza” Iași

*O.J.S.P.A Bacău

Depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița este situată din punct de vedere fizico-geografic în Subcarpații Moldovei și ea reprezintă cel mai nordic compartiment al uluculului subcarpatic. Pe fondul trăsăturilor pedogeografice caracteristice și depresiunilor subcarpatice situate în sud (Cracău-Bistrița și Tazlău-Cașin) se constată anumite diferențieri, atât în repartiția tipologică a solurilor cât și în cadrul proprietăților învelișului de sol.

Teritoriul Depresiunii Ozana-Topolița aparține în proporție de cca. 90% terenurilor agricole care ocupă o suprafață 12.923ha. Din punct de vedere taxonomic, molisolurile ocupă 2021ha, din care 577ha sunt soluri cernoziomoide, 1430ha soluri cenușii și 14 ha pseudorenzine. Argiluvisolurile (6264ha) sunt dominante, acestea fiind reprezentate de soluri brune argiloiluviale (2155ha), brune luvice (2959ha) și luvisoluri albice (1150ha). Cambisolurile s-au format pe rama montană a depresiunii, unde ocupă o suprafață de 955ha.

Solurile hidromorfe dominate de solurile pseudogleice, dețin o suprafață de 755ha. Suprafețe apreciabile sunt ocupate de solurile neevoluate, trunchiate sau desfundate (2038ha), remarcându-se regosolurile (655ha), aluviunile (503ha) și solurile aluviale (585ha). Însușirile fizice și chimice, prezintă de asemenea o mare diversitate, remarcându-se texturile argiloase, reacțiile acide și foarte acide, cât și slaba aprovizionare cu fosfor.

 

 

EVOLUȚIA STĂRII DE REACȚIE A SOLURILOR JUDEȚULUI IAȘI

îN PERIOADA 1986 - 1999

Maftei Gh. , Filipov F*.

OJSPA Iași

*Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

Stabilirea evoluției stării de reacție a solurilor s-a făcut pe baza datelor cartărilor agrochimice efectuate de către Oficiul Județean de Studii Pedologice și Agrochimice Iași.

Reacția solului s-a determinat pe probe medii de sol prelevate pe adâncimea 0 - 20 cm la categoria de folosință arabil, 0 - 10 cm la pășuni și fânețe și pe adâncimile 0 - 20 cm și 20 - 40 cm la plantații de vii și pomi. Valorile pH-ului s-au determinat potențiometric în suspensie apoasă, raportul sol : apă fiind de 1 : 2,5.

Datele analitice evidențiază că suprafața solurilor cu reacție puternică acidă (pH < 5,0) și moderat acidă (pH = 5,01 ž 5,8) s-a diminuat în anul 1990 față de anul 1986 cu 306 ha și respectiv cu 16823 ha datorită amendării solurilor cu spuma de defecație precum și a respectării regurilor agrochimice de fertilizare a solurilor.

În anul 1999 suprafața solurilor cu reacție puternic acidă și moderat acidă s-a mărit cu 1995 și respectiv 18624 ha atât datorită diminuării suprafețelor solurilor amendate cât și a tehnologiilor defectuase de cultivare a plantelor.

Suprafața solurilor cu reacție moderat puternic alcalină a scăzut de la 3166 ha în anul 1995 la 1726 ha în anul 1999 datorită salinizării secundare a solului favorizată de întreruperea irigațiilor.

 

 

CERCETĂRI ASUPRA SORTIMENTULUI DE IERBURI, ARBUȘTI ȘI ARBORI PENTRU

RESTAURAREA ECOLOGICĂ A HALDELOR DE ZGURĂ ȘI CENUȘĂ DE LA CET BRAȘOV

Marușca T., Dincă C.I.*

ICPCP Bras ov, str. Cucului nr.5, 2200 Bras ov

*ICAS Sect ia Bras ov, str. Clos ca nr.13, 2200 Bras ov

Pentru restaurarea ecologică a haldelor de zgură și cenușă, cele mai mari dificultăți sunt legate de alegerea celor mai potrivite amestecuri de ierburi pentru semănat, la fel și arbuști și arbori pentru plantare.

După modelarea cenușii și acoperirea cu un strat de turbă eutrofă în grosime de 15-20 cm pe un depozit de la Sâmpetru Brașov pe cele 4 expoziții principale (S, E, V, N) au fost amplasate poligoane experimentale în care s-au cercetat diferite sortimente de amestecuri de semințe de ierburi pe diferite niveluri de fertilizare (0, 75 și 150 kg/ha N) în anul 1998. În aceleași condiții a fost plantat un sortiment de arbuști și arbori, în primăvara anului 1999.

Au fost efectuate analize agrochimice la cenușă și turbă înainte și după experimentare.

Rezultatele obținute după 3 ani de la semănatul ierburilor pun în evidență comportarea bună a speciilor: Bromus mermis, Dactylis glomerata, Oonobryecis venonia, Medicago sativa și Lotus corniculatus -mai cunoscute pentru cultura furajelor, la care adăugăm în premieră specii mai puțin cunoscute ca Phalaris arundinacea, Festuca gigantea, Melilotus albus, Melilotus officinalis, Reynomria japonica, Amarantus sp. , genul Amaramtus și altele.

Dintre arbuștii după 2 ani de la plantare reultatele înconjurătoare au fost obținute la cătina albă, sălcioara și măcieș, iar dintre arbori se remarcă salcâmul, glădița, plopul, salcia, oțelarul și mojdreanul.

RESEARCHES CONCERNING THE HERBS, SHRUBS AND TREES SPECIES USED FOR THE

ECOLOGICAL REBUILDING OF "CET BRAȘOV" ASH AND SLAG WASTE HEAPS

The most important difficulties meet for the ecological rebuilding of ash and slag waste heaps are those concerning the choice of the best mixture of herbs; the same problem is for the shrubs and trees.

On an ash and slag waste heaps from Sâmpetru-Brașov the surface was first covered with an eutrophic peat layer. Then, in 1998, on the fourth mean exposures (South, East, North and West), there were put some experimental plots, in which were tested different herb mixtures with different fertilisation levels (0, 75 and 150 kg/ha sodium). In the spring of 1999, in same conditions, were planted different shrubs and trees.

Were made also agro-chemical analysis to the ash and slag, before and after the experiments.

At 3 years after the herbs seeding some species had a very good evolution: Bromus inermis, Dactylis glomerata, Onobrychus vicntolia, Medicago sativa, Lotus corniculatus-more known for fodder raising; Phalaris arundinacea, Festuca gigantea, Melilotus albus, Melilotus officinalis, Reynomria japonica, Amarantus sp.-less known species.

At 2 years after plantation, good results were acceded for the next shrub species: Hippophae rhamnoides, Eleagnus angustifolia, Rosa canina and tree species: Robinia pseudacacia, Gleditsia triacanthos, Populus sp, Salix sp, Rhus typhina and Fraxinus ornus.

 

 

INFLUENȚA TULPINILOR DIAZOTROFE SIMBIONTE EFICIENTE ASUPRA

EVOLUȚIEI PRINCIPALILOR CONSTITUENȚI METABOLICI AI PLANTELOR LEGUMINOASE

Matei S., Matei Gabi- Mirela

ICPA București

Cercetarea influenței tulpinilor diazotrofe eficiente asupra metabolismului plantelor leguminoase s-a realizat la soia și mazăre cu câte 3 tulpini selecționate de Bradyrhizobium japonicum (SOFR 8, SO 600, SOFR 10) și respectiv de Rhizobium leguminosarum bv. leguminosarum (Mz 804, Mz 264, Mz 217), iar la fasole cu 7 tulpini de Rhizobium leguminosarum bv. phaseoli (FL 400, FL 3644, FL 208, FL 166, FL 220, FL 23, FL 196) și biopreparatul comercial "Nitrogerm"-grup F-Elsoms Seeds Ltd.,Anglia, în experiențe organizate în casa de vegetație.

Plantele de soia și mazăre inoculate, indiferent de tulpina diazotrofă utilizată, prezintă un conținut proteic semnificativ crescut față de martor. Conținuturi proteice semnificativ ridicate față de celelalte tulpini au asigurat tulpinile SOFR 10 pentru soia și Mz 804 pentru mazăre. Influența asupra compoziției glucidice și lipidice variază, fapt ce se reflectă și în valorile diferite ale concentrației sucului vacuolar, cu implicații asupra dinamicii absorbției nutrienților și a apei.

La plantele de fasole, în schimb, toate tulpinile inoculate determină un conținut glucidic semnificativ crescut față de martor. Influența lor asupra compoziției protidice și lipidice variază. Se remarcă tulpinile FL 220 și preparatul de referință "Nitrogerm" pentru stimularea semnificativă a creșterii conținutului de glucide în plantă, în comparație cu celelalte tulpini inoculate.

THE INFLUENCE OF EFFICIENT SYMBIOTIC DIAZOTROPHIC STRAINS ON THE EVOLUTION

OF THE MAIN METABOLIC CONSTITUENTS OF LEGUMES

The research of the influence of efficient symbiotic diazotrophic strains on the legumes metabolism was done for soybean and pea with 3 selected strains for each of them, respectively with Bradyrhizobium japonicum (SOFR 8, SO 600, SOFR 10), Rhizobium leguminosarum bv. leguminosarum (Mz 804, Mz 264, Mz 217), and for bean with 7 strains of Rhizobium leguminosarum bv. phaseoli (FL 400, FL 3644, FL 208, FL 166, FL 220, FL 23, FL 196) and "Nitrogerm"-group F-Elsoms Seeds Ltd., an English commercial bioinoculant. The experiences were carried out in the greenhouse.

Soybean and pea plants inoculated with any of diazotrophic strains present a significantly grown proteic content as compared with noninoculated control.

The strains SOFR10 for soybean and Mz804 for pea ensured significantly much more protein as compared with other strains.

The influence on glucidic and lipidic contents is variable and, as a consequence, the values of the concentration of vacuolar juice are various, with implications on the dynamycs of water and nutrients absorbtion.

In bean plants, all the strains inoculated determined a significantly grown glucidic content as compared with noninoculated control. The influence of the strains on proteic and lipidic content is variable. The strains FL120 and the commercial bioinoculant Nitrogerm are remarcable for their significant effect of glucidic content stimulation in plants as comared with other inoculated strains.

 

 

MODIFICĂRI HISTOMORFOLOGICE LA PLANTELE DE PORUMB, SALATĂ ȘI SOIA

CULTIVATE PE SOLURILE POLUATE CU METALE GRELE

Matei S., Matei Gabi-Mirela, Lăcătușu R.

ICPA - București

În scopul evaluării modificărilor histomorfologice induse de concentrațiile succesive de metale grele (Pb, Cd, Cu și Zn), asupra plantelor cultivate pe solul brun roșcat de la Tâncăbești, nefertilizat și fertilizat, s-a efectuat un studiu în cadrul unei experiențe pe 3 ani, executată în casa de vegetație.

Plumbul a afectat puternic pereții celulari la porumb, producând îngroșarea și cutarea (citorizarea) acestora. Celulele epidermale ale frunzei și stomatele s-au deformat ușor.

Cadmiul nu a afectat forma celulelor, dar a cauzat distrugeri serioase ale sistemului plastidial. Frunzele prezentau cordoane longitudinale paralele de culoare verde alternând cu galben.

Plantele de salată au fost rezistente la dozele ridicate de plumb și cupru, dar țesuturile lor foliare au fost distruse de efectul toxic al cadmiului și zincului.

Translocarea metalelor grele în plantele de soia a afectat sistemul plastidial al celulelor foliare situate în vecinătatea nervurilor. Cadmiul în special, a provocat apariția de pete brune de necroză extinse pe suprafața frunzelor. Efectul a fost global, afectând serios procesul de fotosinteză, iar creșterea plantelor de soia a fost mult încetinită.

La toate cele trei plante cultivate, fertilizarea minerală a protejat în mică măsură sistemul plastidial împotriva acțiunii negative a metalelor grele.

HISTOMORPHOLOGICAL MODIFICATIONS ON MAIZE, LETTUCE AND SOYBEAN PLANTS

CULTIVATED ON HEAVY METALS POLLUTED SOILS

A study was carried out in order to assess the histomorphological modification induced by growing concentrations of heavy metals (Pb, Cd, Cu and Zn) in plants cultivated on fertilized and unfertilized reddish brown soil from Tâncăbești in a green house experiment over three years period.

The lead strongly affected maize cell walls which became folded and thickened. Leaf epidermal cells and stomata were slightly deformed.

Cadmium didn't affect the shape of the cells but it caused serious damages of plastidial system. The leaves appeared with parallel yellow and green logitudinal belts.

Lettuce plants were resistant to high doses of lead or copper but their leaf tissues were damaged by toxic effect of cadmium and zinc.

The translocation of heavy metals on soybean affected plastidial system of the cells located nearby leaf nervures. Cadmium especially caused large brown necrosis spots on the leaves. The effect was global, photosynthesis process was seriously effected and soybean plants growth slowed down.

Mineral fertilization slightly protected plastidial system against heavy metals negative action in all three cultivated plants.

 

 

INFLUENȚA COMUNITĂȚILOR DE MICROORGANISME EDAFICE ASUPRA TRANSFORMĂRII

MATERIEI ORGANICE ÎNTR-UN ECOSISTEM FORESTIER DE PIN SCOȚIAN DIN

Jä DRä AS-SUEDIA

Matei Gabi-Mirela, Matei S., Vasu Alexandra, Seceleanu I., Crăciun C., Ștefănescu Daniela,

Taină Ioana, Chivulete S.

Cercetările au fost efectuate pe un podzol humico-feriiluvial de sub o pădure echienă de pin scoțian situată in Jä drä as-Suedia. Producătorul primar al ecosistemului este Pinus sylvestris cultivat (70 ani) în amestec cu Picea excelsa și arbori cu frunze căzătoare. De asemenea, există specii însoțitoare de arbuști pitici Vaccinium vitis-idaea, Calluna vulgaris, Vaccinium myrthilus, Empetrum nigrum. Suprafața solului este acoperită 90% cu mușchi și 10% cu "lichenii renilor"

Compoziția echilibrată a soluției solului la adâncimea frecventă de înrădăcinare și cea a ionilor potențiali activi absorbiți, accesibili vegetației în condițiile ecopedologice de translocare foarte active, puternic acide și oxidante, asigură productivitatea ridicată a pădurii. Microflora litierei și solului este dominată de speciile fungice, acidofile.

Acele și frunzele căzute (stratul Ol) sunt colonizate de un număr moderat de bacterii (genul Pseudomonas) și de specii fungice celulozolitice active (Chaetomium cancroideum, Trichoderma viride, Penicillium sp. și Aspergillus sp.).

Cea mai bogată populație de microorganisme este prezentă în stratul gros de fermentație Of. În stratul Oh biodiversitatea este redusă și procesele de mineralizare foarte active. Fungii de micorize transferă activ cationii către vegetație.

Pe profilul de sol efectivele numerice și diversitatea microbiană scad odată cu adâncimea.

Specia fungică Penicillium glabrum eliberează potasiul din silicați, contribuind la smectitizarea illitului și complexarea organo-metalică, sub formă de fulvați de potasiu. Bacterii ca Bacillus ferooxidans sunt probabil implicate în podzolizarea humico-feriiluvială.

THE INFLUENCE OF SOIL MICROBIAL COMMUNITIES ON ORGANIC MATTER TURNOVER

IN A SCOTSPINE FOREST ECOSYSTEM FROM Jä DRä AS-SWEDEN

The research was carried out in a haplic podzol (FAO/UNESCO) under an equally aged Scotspine forest located in Jä drä as-Sweden.

The main produced of the ecosystem is the cultivated Pinus sylvestris, 70 years old with disiminated Picea excelsa and decidious trees. There are also, accopanying shrubs species (Vaccinium vitis-idaea, Calluna vulgaris and rarely scattered Vaccinium myrthilus and Empetrum nigrum). Soil surface is 90% covered by mosses and 10% by "reindeer lichens".

The equilibrated composition of soil solution in the frequent rooting depth and equilibrated active absorbed ions composition, available for vegetation in the strong acid, oxidating and active ecopedoclimatic translocation conditions, ensure the high productivity of the forest. Litter and soil microflora is therefor dominated by acidophylic fungal species.

The fallen needles and leaves (Ol layer) are colonized by moderate numbers of bacteria (genus Pseudomonas) and active cellulolytic fungal species (Chaetomium cancroideum, Trichoderma viride, Penicillium sp. and Aspergillus sp.).The richest microbial population are recorded in thick Of layer .

In Oh layer, biodiversity is low and mineralization process very active. Micorrhizal fungi actively transfer cations to the vegetation.

On soil profile, microbial numbers and diversity decrease with the depth. Fungal species Penicillium glabrum releases potassium from silicates, contributing to illite smectitisation and organo-metalic complexation as potassium fulvates. Probably, bacteria such as Bacillus ferooxidans are involved in the humic-ferrilluvic podzolization.

 

 

DESCRIEREA CALITĂȚII SOLURILOR ÎN JUDEȚUL SATU MATE

PRIN INDICATORI MICROBIOLOGI

Mereuță Rodica, Stier Isabella

Agenția de Protecția Mediului, Satu Mare

Agenția de Protecția Mediului Satu Mare monitorizează calitatea solurilor din județ din anul 1992, prin analize microbiologice și fizico-chimice. Se urmărește variația aprovizionării solurilor cu elemente nutritive (N, P, K) și conținutul de metale grele, precum și varietatea microflorei capabile de creștere în diferite condiții de mediu. Urmărind activitățile dehidrogenazice, catalazice și fosfatazice se determină indicele biologic de activitate. Rezultatele analizelor microbiologice și fizico-chimice obținute se supun calculelor de corelație.

Scopul principal al acestui studiu este acela de a descrie starea de sănătate a solurilor din județ prin indicatori microbiologici.

THE SOIL QUALITY IN SATU MARE COUNTY DESCRIBED BY

MICROBIOLOGICAL INDICATORS

Microbiological and physico-chemical analysis has performed since 1992 on different soil types of the Satu Mare County by the Environmental Protection Agency. There were studied the evolution of supply with nutrients (N, P, K) due to anthropic activities and the variety of microflora that could grow on this life support system. The results were submitted for correlations.

This paper has the main purpose to give a brief description of the soils health state by microbiological indicators.

 

 

EFECTUL LUCRĂRILOR AMELIORATIVE ASUPRA SOLULUI DIN CÂMPUL EXPERIMENTAL

DE DRENAJE AGRICOLE BILCA – SUCEAVA

Moca V., Filipov F., Radu O., Fronea Loredana

Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

Câmpul experimental de drenaje Bilca, s-a amenajat, în anul 1988 pe o suprafață totală de 10 ha, de pe o platformă de terasă a râului Suceava, din extremitatea de Nord a Podișului Sucevei. Schema hidrotehnică amenajată pe un luvisol albic pseudogleic a cuprins 14 variante experimentale de execuție a rețelei de drenuri absorbante și colectoare, cu rol de regularizare a regimului apei din sol și de la suprafața solului, de transport și evacuare în emisar a excesului de apă.

În lucrare, se prezintă comportarea rețelei de desecare-drenaj și efectul lucrărilor ameliorative și de cultivare agricolă asupra solului, după un prim ciclu de exploatare de 12 ani. Din lucrările pedoameliorative aplicate luvisolului albic pseudogleic, în anul 1988, după execuția drenajului subteran, se menționează: nivelarea superficială; scarificarea pe adâncimea 0-80 cm; amendarea calcaroasă; fertilizarea organică de bază și fertilizarea minerală.

Eliminarea excesului de apă și aplicarea complexului de măsuri ameliorative a contribuit la reducerea stării de compactare a solului, fiind evidențiată în orizontul arabil (0-20 cm) și în orizontul subiacent (20-40 cm). S-a remarcat, de asemenea, creșterea în orizontul arabil (0-20 cm) al solului ameliorat, a gradului de saturație cu baze schimbabile al complexului adsorbtiv, până la valori de 60-90 % și menținerea unui conținut relativ ridicat de humus și azot total.

THE EFFECT OF SOIL IMPROVEMENT WORKS WITHIN THE EXPERIMENTAL PLOT FOR

AGRICULTURAL DRAINAGES BILCA – SUCEAVA

The drainage experimental plot Bilca was set up in 1988, on a total surface of 10 ha, on a terrace platform from Suceava river in the northern part of Suceava plateau. The hydrotechnical scheme set up on a pseudogleic albic luvisol has included 14 experimental variants of absorbent and collecting drainage network, in order to regulate the underground and surface water course, to transport and remove in emissary the water excess.

The paper presents the behaviour of water removing and drainage network and the effect of soil improvement and cultivation works, after first exploitation cycle of 12 years. Among the soil improvement works applied on a pseudogleic albic luvisol, in 1988, after the execution of an underground drainage, we can mention: the superficial levelling, chisel scarifying at depth of 0-80 cm, calcarous liming, basic organic fertilization and mineral fertilization.

The removal of water excess and applying the land improvement works have contributed to the reduction of soil compaction, especially in arable horizon (0-20 cm) and in the subsoil horizon (20-40).

It was also noticed the increase of the improved soil in the arable horizon (0-20 cm), of the saturation level with changeable bases of the adsoptive complex, up to 60-90 % and the maintainance of a relative high content of humus and total nitrogen.

 

 

INFLUENȚA DE LUNGĂ DURATĂ A DRENAJULUI SUBTERAN ȘI A UNOR LUCRĂRI

AMELIORATIVE ASUPRA SOLULUI DIN CÂMPUL EXPERIMENTAL DE DRENAJE

AGRICOLE BAIA – MOLDOVA

Moca V., Filipov F., Radu O., Fronea Loredana

Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

Pentru eliminarea excesului de apă de suprafață și din stratul superficial al unui luvisol albic pseudogleic glosic, din Depresiunea Baia – bazinul hidrografic extracarpatic al râului Moldova, s-a aplicat drenajul subteran de mică adâncime. Schema hidrotehnică amenajată într-o primă etapă, pe o suprafață de 1.50 ha în anul 1973 și apoi, într-o altă etapă din anul 1978, pe o suprafață de 3.50 a cuprins 10 soluții tehnice de drenaj subteran.

În lucrare, se prezintă influența de lungă durată a drenajului subteran și a unor lucrări ameliorative asupra solului, după ciclurile de exploatare din anii 1973-1989 și 1989-2000. Lucrările de ameliorare ale solului drenat au constat din: nivelarea de exploatare; afânarea și reafânarea profundă pe adâncimea de 0-60 cm; amendarea și reamendarea calcică; fertilizarea și refertilizarea organică de bază; fertilizarea minerală anuală; modelarea în benzi cu coame și altele.

Dintre rezultatele obținute, se menționează, în primul rând randamentul în exploatare al rețelei de desecare-drenaj, care a realizat evacuarea excesului de apă de natură pluvială, în proporție de 35-70 %. Efectul conjugat al desecării și al lucrărilor ameliorative a contribuit la îmbunătățirea generală a stării fizice și agrochimice, ce s-a remarcat, în special, pe adâncimea 0-30 cm a solului drenat și cultivat agricol.

THE LONG TERM INFLUENCE OF THE UNDERGROUND DRAINAGE AND OF SOME LAND

IMPROVEMENT WORKS WITHIN THE EXPERIMENTAL PLOT FOR AGRICULTURAL

DRAINAGES BAIA - MOLDOVA

In order to remove the water excess from the surface and from the superficial layer of a pseudogleic glosic albic luvisol, from Baia depression – extracarpathian basin of Moldova river, the underground drainage of a small depth has been apphed.

The hydrotechnical scheme, firstly set up in 1973, on a surface of 1.50 ha, and then, in the second stage, in 1978, on a surface of 3.50 ha, has included 10 technical solutions of underground drainage.

The paper presents the long term influence of the underground drainage and of some land improvement works on the soil, after the exploitation cycles from 1973-1989 and 1989-2000. The improvement works of the drained soil have included: exploitation levelling, profound soil loosening and reloosening on a depth of 0-60 cm; calcarous liming and reliming, basic organic fertilization and refertilization; yearly mineral fertilization etc.

The results have evidenced the efficiency of the draining network, which removed the rain water excess in proportion 35-70 %. The combined effect of draining and land improvement works has contributed to the general improvement of soil physical and agrochemical condition, especially at a depth of 0-30 cm in the drained and cultivated soil.

 

 

ASPECTE ALE POLUĂRII SOLURILOR ȘI APELOR FREATICE DIN JUDEȚUL DOLJ

Mocanu Ana Maria, Mocanu R.

Universitatea din Craiova

Județul Dolj face parte dintre județele cu o mare suprafață de teren arabil (aproximativ 700.000 ha), cu o agricultură bine dezvoltată, care comparativ cu alte județe folosește cantități mai mari de îngrășăminte chimice și pesticide.

De aceea am considerat necesar a studia problema poluării solurilor și a apelor freatice ca urmare a măsurilor de chimizare a agriculturii cât și a fabricării îngrășămintelor chimice de către Doljchim S.A.

S-a constatat că noxele de la Doljchim S.A. au avut o influență puternică asupra solurilor și apelor freatice pe o rază de 10 km producând următoarele efecte:

Solurile unităților agricole luate în studiu au avut un conținut în metale grele mai

ridicat ca urmare a folosirii îngrășămintelor și pesticidelor comparativ cu conținutul normal

al solurilor dar sub LMA.

S-a semnalat pe aceste soluri dar mai ales acolo unde s-au folosit intens pesticide organo-clorurate (plantații de vii, pomi și legume), reziduuri însemnate de α, β, γ δ, HCH Ίi DDT care sunt foarte apropiate de LMA.

Apele freatice sunt poluate cu nitrați, în special cele de pe psamosolurile de la Dăbuleni și Dobrești, care depășesc LMA.

ASPECTS OF GROUND POLLUTION AND UNDERGROUND WATERS OF DOLJ COUNTY

Dolj county is one of the counties with a big area of arable land (about 70.000 ha) with a developed agriculture, that in comparison with other counties is using big quantities of chemical and pesticides fertilizer.

Taking into consideration things above mentioned, we considered necessary to study the pollution problems of grounds and underground waters as well as the production of chemical fertilizer by Doljchim S.A.

It was established that residual materials from Doljchim S.A. had a strong influence above ground and underground waters on an area of 10 km having the following effects:

Grounds of agricultural units taken in study had a higher content of heavy metals as

a result of the utilization of chemical and pesticides fertilizer in compare with the normal content of grounds but under LMA.

It has been remarked on these grounds especially on those ones where were used a lot of organ - clorat pesticides (farmer of trees, vegetables, vineyards), a lot of residues of α,β,γ,δ, HCH and DDT which are very closed of LMA.

Underground waters are polluted with nitrates, especially on psamosoil from Dăbuleni, Dobrești with outrun LMA.

 

 

EVOLUȚIA ÎNSUȘIRILOR AGROCHIMICE ALE HALDELOR DE STERIL DIN CARIERA

HUSNICIOARA – MEHEDINȚI CA URMARE A RECULTIVĂRII

Mocanu R., Mocanu Ana Maria

Universitatea din Craiova

Haldele de steril din cariera Husnicioara au rezultat în urma excavării unor straturi geologice de la adâncimea de 60 – 110 metri. Cercetările efectuate în frontul carierei au arătat că peste 75 % din rocile sterile sunt formate din nisipuri și 20 – 25 % din argilă prăfoasă, nisipoasă.

Acest material care se găsește în stratul superior al haldelor de steril de la Husnicioara îi imprimă acestuia însușiri fizico – geografice defavorabile creșterii și dezvoltării plantelor:

În urma recultivării acestor halde de steril însușirile agrochimice ale acestora se modifică în sens favorabil.

În lucrare este prezentată evoluția însușirilor agrochimice ale haldelor de steril de la Husnicioara în urma cultivării acestora cu grâu, porumb, floarea soarelui, arahide, lucernă, sub influența diferitelor doze de îngrășăminte pe agrofond de gunoi de grajd și fără acest agrofond.

Aplicarea gunoiului de grajd cât și cultivarea haldelor de steril cu lucernă duce la îmbunătățirea însușirilor agrochimice ale haldelor de steril.

THE EVOLUTION OF AGROCHEMICAL SKILLS OF STERIL DUMPS, FROM THE

HUSNICIOARA QUARRY (MEHEDINȚI) AS A RESULT OF RECULTIVATION

Steril dumps from Husnicioara quarry has occurred as a result of excavating geological stratum from 60 - 100m.

The searching made in quarry has shown that more than 75 % of steril valley are composed of sand and 20-25 % of sandy and dusty clay.

This material that is found in superior stratum of steril dumps from husnicioara gives to them physical-chemical stills which are not favorable to the plants cultivation and development:

After the recultivation of these steril dumps, the agrochemical skills are favorable

modified.

In this paper is presented the evolution of agrochemical skills of steril dumps from Husnicioara after the cultivation with maize, sunflower, wheat, peanuts, alfalfa under influence of different dose of fertilizer on agrofond of dung and without this agrofond.

The dung application as well as the cultivation of steril dump with alfalfa improves the agrochemical skills of skills of steril dump.

 

 

OBSERVATII ASUPRA REGIMULUI HIDRO-SALIN AL SOLURILOR SI

A VEGETATIEI CARACTERISTICE DE PE GRINDUL SAELAE (ISTRIA)

Moise Irina, Făgăraș M.

Universitatea “Ovidius” Constanța

Grindul Saelae, de origine maritima, apartine campiei litorale joase, fiind incadrat de lacurile Sinoe, Tuzla, Nuntasi si Istria ce apartin complexului lagunar Razelm-Sinoe.

Solurile grindului sunt reprezentate prin psamosoluri, soloneturi si solonceacuri, cu un continut in saruri solubile foarte variat. Distributia diferitelor tipuri de asociatii vegetale in aceasta zona este determinata preponderent de regimul hidro-salin al solurilor, care actioneaza ca principal factor selectiv. Pentru a evidentia acest lucru, au fost prelevate probe de sol din mai multe tipuri de asociatii vegetale halofile. Probele au fost analizate din punct de vedere al umiditatii si al caracteristicilor fizico-chimice ale solurilor.

Datele obtinute au fost folosite pentru caracterizarea ecologica a diferitelor tipuri de sol de pe grindul Saelae, in raport cu vegetatia specifica a acestora.

OBSERVATIONS ABOUT THE REGIME OF HYDRO-SALIN SOILS

AND THE SPECIFIC VEGETATION OF SAELAE SANDBANK (ISTRIA)

The Saelae sandbank, having maritime origine, belongs to the low littoral plain. It’s surrounded by the lakes Sinoe, Tuzla, Nuntasi, Istria, which represents a part of the lagoon complex Razelm-Sinoe. The sands and salin soils with a variable containment of soluble solts are representative soils for Saelae sandbank.

The distribution of different types of vegetal associations in this area is depend mainly by the hydro-salin regime of the soil, which is the first selective factor. We have collected soil samples from several different types of halophyle vegetal associations. The soil samples were analysed physicaly and chemicaly.

The results were used for the ecological description of the soils from Saelae sandbank and the relationships with specific vegetations.

 

 

POTENȚIALUL ENZIMATIC ÎN STERILUL DE LA O MINĂ DE ZINC ȘI PLUMB

SUPUS RECULTIVĂRII BIOLOGICE

Muntean V.*, Pașca D.*, Crișan R.*, Kiss S.**

* Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

** Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Pe halda de steril de la E.M. Rodna au fost instalate 16 parcele experimentale: 14 de 7 m2, în 1987 și 2 de 50 m2, în 1988. Tratamentele aplicate parcelelor experimentale au fost diferențiate și au cuprins: copertare cu sol, fertilizare cu gunoi de grajd sau NPK, însămânțare cu zâzanie și trifoi sau semințe de la plantele din flora spontană locală. S-a urmărit evoluția potențialului enzimatic în solul haldei, eșantioanele fiind prelevate de la 0-10, 10-20 și 20-30 cm adâncime.

Analizele au fost efectuate sezonier, în perioada 1987-1998. Au fost determinate următoarele activități enzimatice și catalitice neenzimatice: activitatea fosfatazică, scindarea enzimatică (activitatea catalazică) și neenzimatică a H2O2, activitatea dehidrogenazică actuală și activitatea dehidrogenazică potențială. Pe baza valorilor analitice s-au calculat indicatorii enzimatici ai calității solului (IECS). Valorile IECS au înregistrat o tendință de descreștere cu creșterea adâncimii în parcelele experimentale, tendința fiind mult diminuată în sterilul din imediata lor vecinătate, care a servit drept martor. Potențialul enzimatic cel mai ridicat a fost consemnat în parcelele tratate complex.

S-a constatat că cea mai bună tehnologie pentru bioremedierea sterilului recent depozitat, situat pe terasele superioare, este copertarea cu sol, fertilizarea minerală cu NPK și însămânțarea cu un amestec de plante ierboase și leguminoase sau cu plante din flora spontană a regiunii. În cazul sterilului mai vechi, de pe terasele inferioare, tratamentul minim este fertilizarea minerală cu NPK.

ENZYMATIC POTENTIAL IN LEAD AND ZINC MINE SPOILS SUBMITTED

TO BIOLOGICAL RECULTIVATION

Fourteen small and two large experimental plots were installed on the spoil dump at the Rodna mine, in 1987 and 1988, respectively. The plots were submitted to different treatments: covering with soil, farmyard manuring, NPK fertilisation, sowing of Italian ryegrass and meadow clover. Untreated places in the vicinity of plots and a native, soddy soil at the foot of the spoil dump served as controls.

Sampling depths were 0-10, 10-20 and 20-30 cm. The analyses were carried out seasonally, in the 1987-1998 period. Phosphatase, catalase, actual and potential dehydrogenase activities and the nonenzymatic catalytic H2O2-splitting capacity were determined in each sample, and, based on the analytical data obtained, the enzymatic indicator of spoil (soil) quality (EISQ) was calculated. The EISQ values manifested a trend to decrease with sampling depth in all plots and in the native soil. The controls showed little depth-dependent changes in their EISQ values. The highest values of EISQ were registered in the complexly treated plots.

Covering with a soil layer proved to be the most important measure for rapid recultivation of raw and young lead and zinc mine spoils. The minimum treatment for the recultivation of old lead and zinc mine spoils was their fertilisation with NPK. The recultivation measures applied can be recommended for efficient revegetation of lead and zinc mine spoils.

 

 

CERNOZIOMURILE CARBONATICE ȘI PARTICULARITĂȚILE DEZVOLTĂRII VIȚEI DE VIE

Mocanu E.

Universitatea Agrara de Stat din Moldova

În raport sînt expuse rezultatele studiilor de lunga durata a agroecosistemelor viticole pe cernoziomurile carbonatice din gospodariile traditional viticole.

Pe baza studiilor complexe au fost deduse terenurile pretabile pentru viticultura calitativa si diferentiata, determinata favorabilitatea pentru un sir reprezentativ de soiuri viticole.

S-a elaborat clasificarea cernoziomurilor carbonatice din punct de vedere al cantitatii si calitatii productiei viticole-vinicole si recomandari privind tehnologiile viticole diferentiate.

CALCIC CHERNOZEMS AND PECULIARITIES OF THE GRAPE - WINE

DEVELOPMENT ON THEM

Results of long-term investigations of the vine ecosystems developed on the calcic chernozems in the spelialized traditional vine-growing holdings are presented in report.

The ecological parameters for development of a number of districted varieties and plots fited for high quality wine-making products are determined on the base of complex invistigations.

Classifications of the calcic chernozems are developed from the point of view of quantity and quality of wine-making products and recomendations of differenting techologies of vine-growing on the calcic chernozems are given.

 

 

HARTA DIGITALĂ A UNITĂȚILOR DE TERENURI ȘI SOLURI ALE ROMÂNIEI

LA SCARA 1:1 000 000 (DUPĂ METODOLOGIA SOTER)

Munteanu I.*, Dumitru Sorina

*Membru titular ASAS

ICPA Ducurești

Această hartă reprezintă o integrare digitală a caracteristicilor terenurilor la caracteristicile învelișului de sol. Pentru delimitarea și caracterizarea unităților de terenuri s-a utilizat metodologia SOTER. Parametrii utilizați în acest scop sunt următorii:

Parametrii de teren: forma de relief, gradientul de relief, lungimea și forma versanților, energia de relief, hipsometria, altitudinea absolută, mezorelieful, litologia generală și de suprafață, vârsta geologică, materialul parental, textura acestuia, adâncimea apei freatice, drenajul, eroziunea, alunecări, ravenări, inundabilitate.

Parametrii de sol: tip, subtip de sol, panta locală, textura la suprafață, adâncimea stratului impermeabil, adâncimea de înrădăcinare, adâncimea rocii dure, rocă dură la zi, exces de apă freatic sau stagnant, regimul de apă al solului, folosință.

Harta de terenuri la sc: 1:1 000 000 cuprinde 720 de poligoane, fiecare însoțit de o înregistrare într-un fișier cu atributele enumerate mai sus. Pentru realizarea hărții s-au folosit: hărțile topografice, geologice și pedologice la sc: 1:200 000, harta hipsometrică și harta geomorfologică la sc: 1: 1 000 000.

Harta de terenuri la sc: 1: 1 000 000 urmează să constituie un strat independent în cadrul Sistemului Informatic Geografic privind resursele de soluri și terenuri ale României.

 

 

CONTRIBUȚII PRIVIND TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A CEREALELOR PĂIOASE

ÎN ZONE SECETOASE

Nichifor T.

S.C. Agromec S.A. Babadag

Nordul Dobrogei și Delta Dunării sunt zone deosebit de secetoase. Caracteristic este faptul că precipitațiile pe lângă faptul că sunt puține sunt și neuniform repartizate, astfel că nu pot fi utilizate în totalitate de plante. La agravarea fenomenului de secetă contribue temperatura ridicată din timpul verii cât mai ales vântul, prezență aproape permanentă în Dobrogea.

Pentru a contracara efectul fenomenelor meteorologice și a se asigura menținerea în sol a unor cantități cât mai mari de apă s-a experimentat un sistem de semănat direct, a cerealelor păioase, în teren nearat, folosind semănătoarea UNIDRIL.

Renunțarea la sistemul de lucrări clasic -arat, discuit-, asigură menținerea rezervei de apă în sol și contribue la reducerea consumurilor energetice.

În anul 2000 S.C. Agromec S.A. a semănat 105 ha orzoaică de primăvară, folosind semănatul în teren nearat.

CONTRIBUTIONS TO THE STRAW CEREAL CROP TECHNOLOHY IN DROUGHTY ZONES

The north zone of Dobrogea and the Danube Delta are very droughty zones. There is characteristic the fact that the rainfall are in a reduced quantity and no uniform distributed in space and time. For this reason they can not be totally used be crops. To this phenomenon adds the high temperature within the summer time, and especially the wind, which is an almost permanent presence in Dobrogea.

To create an equilibrium to the meteorological phenomena and to assure the maintaining in the soil a bigger quantity of water, there was experienced a direct sowing system of a straw cereals, in an no ploughed field, using the UNIDRIL sower.

Giving-up to the classic system of ploughing it is maintained in soil the water reserve, which contributes to a reduction of a electric power consumption.

In 2000 S.C. Agromec S.A. has sown a surface of 105 has of spring tow-row barley (Hordeum distichum), by this technology of no ploughed field.

 

 

METODE DE ANALIZA A DINAMICII UTILIZARII TERITORIULUI

DIN PODISUL FĂLTICENILOR

Niculescu S.

Universitatea “Al.I.Cuza” Iași

Imaginile satelitare se dovedesc a fi un excelent mijloc pentru studiul ocupării solului și utilizarii teritoriului, precum și a dinamicii acestora la diverse scări spațiale și temporale din Podisul Fălticenilor.

Suportul informational al studiului nostru este reprezentat de doua imagini LANDASAT TM5, corectate geometric si radiomentric. Este vorba de o imagine din timpul regimului comunist (din 18 august 1989) și alta din perioada post-comunistă (din 2 iunie 1997). Metodele puse în discuție sunt cele caracteristice statisticii spațiale și anume intersecțiilor de imagine si informație (matricii de pasaj). Rezultatele acestor aplicatii sunt pe de o parte, referitoare la obtinerea unor materiale cartografice legate de distributța spațială a diferitelor categorii de utilizare a teritoriului, iar pe de altă parte, sunt cele referitoare la obținerea unor cuantificări vis-à-vis de dinamica funcționalității peisajelor și deci a utilizării teritoriului din podișul Fălticenilor.

MÉTHODES D’ANALYSE DE LA DINAMIQUE D’UTILISATION DU TERRITOIRE

DANS LE PLATEAU DE FĂLTICENI

Les images satellitales constituent un excellent outil pour l’occupation du sol et de l’utilisation du territoire dans le Plateau de Falticeni et également de leurs dynamiques à diverses échelles spatiales et temporelles.

Le support informationnel de notre étude est représenté par deux images LANDSAT TM5, corrigées géométriquement et radiométriquement. Il s’agit d’une image prise pendant le régime communiste (du 18 août 1989) et l’autre du régime post-communiste (du 2 juin 1977). Les méthodes mises en discussion sont celles caractéristiques a l’intersection d’images et d’informations (matrices de passages). Suite a l’application de ces méthodes on obtient, d’une part toute une série de matériaux cartographiques quant a la distribution spatiale de différentes catégories d’utilisation du territoire et d’autre part des quantifications au niveau de la dynamique de la fonctionnalité des paysages du Plateau de Fălticeni.

 

 

STATISTICI DE ARIE REZULTATE PE BAZA DATELOR REFERITOARE LA JUDEȚUL BRAȘOV

EXTRASE DIN "HARTA SOLURILOR ROMÂNIEI LA SCARA 1:200.000"

Nilca Ioana, Vintilă Ruxandra, Curelariu Gh.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

Cuvinte cheie: resurse de sol, statistici de arie, management durabil, sistem informatic geografic

Lucrarea de față sintetizează rezultatele unor prelucrări efectuate asupra datelor din "Harta Solurilor României la Scara 1:200.000" care au fost efectuate pentru cuvertura de sol care acoperă județul Brașov. Unitățile cartografice de sol sunt caracterizate, pe de o parte, prin rezultate tabelare referitoare la statisticile de arie ocupată de fiecare dintre unități și, pe de altă parte, prin distribuția lor spațială, exprimată grafic sub forma următoarelor hărți: "Harta solurilor", "Harta texturii orizontului de suprafață", "Harta arealelor afectate de eroziunea prin apă" și "Harta arealelor afectate de eroziunea prin vânt".

La nivelul județului Brașov, variantele digitale ale hărții solurilor și ale hărții texturii sunt obținute prin racordarea datelor numerice referitoare la cinci foi (trapeze), și anume Brașov [1], Sibiu [2], Covasna [3], Târgu Mureș [4] și Odorhei [5], operație care s-a făcut după aducerea datelor cartografice în coordonate reale (în proiecție Gauss - Krüger pe elipsoid Krasovski 1942). Celelalte două hărți, referitoare la procesele de degradare, sunt produse pe baza îmbogățirii informației conținute în foile de hartă cu noi date, deduse din informațiile existente ([6]). Toate hărțile enumerate mai sus au fost obținute prin cartografiere automată, pe baza unor programe scrise în limbajul AML ([7]). De asemenea, au fost calculați următorii indicatori statistici nespațiali de arie ([8]): statistica ariilor pe unități genetice, tipuri și clase de sol, precum și statistica ariilor pe clase de textură a orizontului de suprafață.

Rezultatele detaliate sunt prezentate în lucrare sub formă de tabele cu statisticile de arie și hărți cu repartiția spațială, reținând pentru acest rezumat date sintetice privind:

- repartiția procentuală a celor mai importante tipuri de sol existente în județul Brașov: soluri brune acide 28,5%, soluri brune luvice 18,2%, soluri aluviale 14,3%, soluri brune argiloiluviale 6,7% și soluri brune eu-mezobazice 4,5%, celelalte tipuri de sol ocupând suprafețe semnificativ mai mici

- repartiția procentuală a celor mai importante clase de sol: cambisoluri 32,9%, argiluvisoluri 28,3%, soluri neevoluate trunchiate sau desfundate 18,13% și molisoluri 9,4%.

Procentele se referă la aria ocupată de fiecare element de legendă, din totalul suprafeței județului Brasov. Valorile calculate ale ariilor sunt afectate de erori evaluate sub 1%, metodologia folosită diminuând la maximum erorile introduse în fazele de stabilire / localizare a punctelor de control (sprijin), desenare pe mylar, digitizare, transformare în coordonate reale, corectare (editare) a datelor cartografice și racordare.

Această lucrare se va continua cu prelucrarea datelor pentru obținerea statisticilor de arie aferente hărților cu distribuția spațială a unor procese de degradare care afectează resursele de sol din județul Brașov, și anume eroziunea prin apă și prin vânt. Atât rezultatele obținute cât și cele care vor fi produse în continuare sunt utile în managementul durabil al resurselor de sol la nivelul județului Brașov.

AREA STATISTICS ON THE BASIS OF DATA CONCERNING BRAȘOV COUNTY

TAKEN FROM THE "SOIL MAP OF ROMANIA AT 1 : 200,000 SCALE"

Key words: soil resources, area statistics, sustainable management, geographical information system

This paper summarises the results of some treatments performed upon the data contained in the “Soil Map of Romania at 1: 200.000 scale” which have been carried out for the soil layer covering Brașov county. The soil cartographic units are characterised, on one hand, by tabulated results concerning area statistics occupied by each unit and, on the other hand, by their spatial distribution, shown in the following maps: “Soil map”, “Topsoil texture map”, “Map of areas affected by water erosion” and ““Map of areas affected by wind erosion”.

At Brașov county level, the digital versions of the soil map and texture map are obtained by edge matching five tiles: Brașov [1], Sibiu [2], Covasna [3], Târgu Mureș [4] and Odorhei [5], operation made after the transformation of the cartographic data in real co-ordinates (in Gauss – Krüger projection on Krasovski 1942 ellipsoid). The two other maps, regarding soil degradation processes, are generated by enriching the information contained in the above tiles with new data, inferred from the existing data ([6]). All maps have been obtained by computer cartography, using special programmes written in AML language ([7]). In the same time, the following area non-spatial statistic index have been calculated ([8]): area statistics based on genetic units, types and classes of soil, as well as area statistics based on classes of topsoil texture.

Detailed results are presented in the extended paper, in tables concerning area statistics and in maps showing spatial distribution of cartographic units taken into consideration. Area calculated values are affected by errors estimated to be less than 1%, the methodology used reducing at maximum the inherent errors introduced in different stages (choice/localisation of control points, mylar draft generation, digitatisation, co-ordinates transformation, data editing and edge matching).

This work will continue with the data treatment in order to obtain area statistics related to the maps that show the spatial distribution of some degradation processes affecting the soil resources of Brașov county, namely water and wind erosion. The results already obtained as well as those that will be generated in near future are useful for the sustainable management of the soil resources of Brașov county.

 

 

ALCĂTUIREA LITOLOGICĂ CA FACTOR ESENȚIAL ÎN DESCIFRAREA,

ÎNȚELEGEREA ȘI CARACTERIZAREA SOLURILOR ALUVIALE

Nițu I.

Academia de Științe Agricole și Medicină Veterinară

Lucrarea propune modalități noi privind înțelegerea și clasificarea solurilor aluviale și a aluviunilor specifice luncilor ca spații fizico – geografice distincte, tinere și dinamice. Se au în vedere caracteristicile litologice ale depozitelor aluviale cel puțin pe adâncimea de 200cm, considerată ca fiind secțiune de control pentru soluri, ca elemente esențiale în descifrarea și înțelegerea proceselor complexe de acumulare de material și formare a solurilor.

De asemenea, sunt precizate condițiile obligatorii pe care trebuie să le îndeplinească aluviunile și solurile aluviale, ale căror variabilitate pe spații restrânse este atât de mare, încât unele prevederi din sistemele actuale de clasificare sunt fie eronate, fie practic neoperante. Se consideră că adaptarea și aplicarea metodologiei propuse este în măsură să ordoneze datele și informațiile acumulate până în prezent, ținând seama nu numai de principiile generale, dar și de cele specifice clasei din care fac parte aceste soluri. A fost utilizată noțiunea de materiale aluviale cu rol de suport, spre deosebire de cele cu rol de materiale parentale.

 

 

ASPECTE PEDOGEOGRAFICE REZULTATE DIN IMPACTUL AMENAJĂRII COMPLEXE

A SPAȚIULUI HIDROGRAFIC SIRET

Olariu P.,Vamanu E.

Direcția Apelor Siret, Bacău

În lucrare se analizează condițiile actuale de exercitare a eroziunii apei asupra scoarței terestre și transportului aluviunilor în contextul impactului antropic, precum și fenomenele secundare negative care afectează evoluția solurilor în arealele amenajate hidroenergetic și complex.

Se constată că, în ultimii 25-30 ani, în zonele extramontane, în special în regiunile agricole, turbiditatea apei râurilor a crescut de 2-3 ori față de perioada anterioară pentru care există date hidrometrice certe. De asemenea au fost identificate suprafețe importante perilacustre, cu lucrări de hidroameliorații sau irigate pe care s-au semnalat modificări.

Pornind de la importanța deosebită a acestor fenomene se propun măsuri de îmbunătățire a monitorizării tranzitului de aluviuni, a lucrărilor de amenajare complexă, pentru evaluarea corectă a tendințelor de evoluție și introducerea amendamentelor necesare în programele de amenajare. Totodată se relevă necesitatea abordării interdisciplinare a tuturor situațiilor din teren pentru o cuprindere cât mai complexă a dimensiunilor impactului antropic, care să constituie o bază concretă în calculele de proiectare și de prognoză, în cadrul unei dezvoltări durabile.

DES ASPECTS PEDOGÉOGRAPHIQUES RESULTÉS PAR L’IMPACT DE L’AMENAGEMENT

COMPLEXE DE L’ÉSPACE HYDROGRAPHIQUE SIRET

Dans cette démarche on analyse les conditions actuelles d’exercice de l’érosion de l’eau sur l’écorce terestre et du transit des alluvions dans le contexte de l’impact anthropique aussi que les phénomènes secondaires négatives qui affectent l’évolution des sols dans les zones des aménagements hydroénergétiques ou complexes.

On constate que, le long des derniers 25 – 30 ans, dans les zones extramontagneusses, surtout dans les régions agricoles, la turbidité de l’eau des rivières a augmenté 2 - 3 fois, en comparaison avec la période antérieure pour laquelle existent des données hydrométriques sùres.

Ôn a aussi identifié des importantes surfaces autour les lacs, avec des travaux d’hydroamélioration et d’irrigations, où on a trouvé des modifications des sols.

Comte tenu de l’importance majeure de ces phénomènes, on propose l’augmentation de la surveillance du transit des alluvions, des travaux d’aménagement complexe, pour bien évaluer les tendances d’évolution et pour l’introduction des amendaments nécessaires dans les plans d’aménagement. En même temps apparaît la nécessité de l’abord interdisciplinaire de tous les problèmes sur le terrain, pour bien comprendre les dimensions de l’impact anthropique, qui constitue une base concrète pour les calculs ultèrieurs de projection et de prévision, au cadre d’un développement durable.

 

 

INFLUENȚA AMENDĂRII ASUPRA PRODUCȚIEI DE PORUMB

PE UN CERNOZIOM CAMBIC TIPIC

Parichi M.*, Elsen F.**, Stănilă Anca. Luiza*

*ICPA și Universitatea”Spiru Haret”

**Serviciul de Pedologie al Belgiei

Pentru aflarea potențialului de producție al solurilor este necesar să se cunoască ritmul de modificare a fertilității lor sub influența diferitelor măsuri tehnologice printre care fertilizarea și amendarea.

Necesită amendamente calcaroase solurile cu reacție prea acidă sau prea alcalină. Pe solurile acide s-a constatat că, sporurile de recoltă pe care le determină calcarizarea sunt mai ridicate cu cât inițial aciditatea solurilor este mai accentuată.

Într-o experiență în câmp amplasată în Câmpia Burnasului pe un cernoziom cambic (argiloiluvial) – faeoziom (pH=5,9-6,4), cultivat cu porumb s-au aplicat amendamente calcaroase în doze de 300, 600 și 1200 kg/ha. Efectul amendamentelor s-a dovedit semnificativ în varianta în care s-a aplicat 1200 Kg/ha; sporul de producție a reprezentat 3529 Kg/ha (față de varianta martor în care s-a obținut doar 6259 Kg/ha).

Prin urmare efectul amendamentelor se resimte și în cazul unor soluri cu aciditate inițială mai puțin accentuată (6,2-6,4).

L’ INFLUENCE DE L’AMENDEMENT SUR LA PRODUCTION DE MAIS SUR UN PHAEOZEM

Pour la connaisance de la potentiel de production des sols il est necesair fair connaitre le rythme de modification leur fertilité sous l ‘influence de divers mesures tehnologiques parmi quel la fertilisation et l’amendement.

On exigent de amendements calcariféres les sols avec la reaction trop acide ou trop alcaline. Sur les sols acides on constate que les rendementes de récolte que le détermine l ‘amendements ils sont plus élevé que initial l’acidité des sols est plus intensifié.

Dans un experience en champ dans la plain Burnas sur un phaeozems (pH=(5,9 –6,4), cultive avec mais ont été appliqués des amendements calcariféres en dose 300 , 600 et 1200 Kg/ha. Le conséquence des amendaments se preuve significatif dans la variante dans qui s’appliqué 1200 Kg/hq ; le rendement de production a reprézenté 3529 Kg/hq en comparaison avec la variante témoin, dans qui s’obteni seulement 6259 Kg/ha.

Par conséquent l’effet des amendements se ressenti et dans le cas des sols avec l’acidité initial moins accentué (pH=6,2-6,4).

 

 

CU PRIVIRE LA SOLURILE CENUȘII DIN ROMÂNIA

Parichi M.*, Stănilă Anca Luiza**, al Joumaa Khaled***, Piticu A.**

*ICPA și Universitatea.”Spiru Haret” București

**ICPA București

***Universitatea Agricolă Deir El-Zoor-Syria

Asupra prezenței și genezei solurilor cenușii din România, ca și în cazul solurilor brun roșcate s-au făcut numeroase prezumții. Protopopescu Pache (1907) semnalează astfel de soluri în nordul Câmpiei dintre Olt și Argeș, iar P.Enculescu (1958) în partea de nord-est a Moldovei.

Mai târziu, după ce N.Cernescu (1934) separă podzolul secundar ca un tip genetic aparte, acest tip de sol a fost considerat ca identic sau apropiat de solul cenușiu deschis de pădure.

În 1955 C.Chiriță arată, că formarea solurilor cenușii poate avea loc prin degradarea podzolică a cernoziomurilor, iar N.Florea (1963) consideră că răspândirea lor în partea estică a țării este legată de influența climatului est-european continental. De asemenea susține că, o bună parte din cernoziomurile levigate și podzolite provin din solurile cenușii de pădure.

LES SOLS GRIS DE LA ROUMANIE

La surface de répandu des sols gris de la Roumanie correspond des l’espaces geographique qui sous raport litostratigraphique sont constitué par d’argiles et des marnes argileuses à intercalation fréquentes de sables et grés dans un gros paqet, tous appartenant du Sarmatien, respectivement du Volhymien et Bessarabien, ces ont influencé directement les caracteristiques du matérieux parental de sol.

Les procèses d’erosion ont amené à jour en étapes, tant d’argiles, des marnes argileux comme et des sables et grès.

Dans cet mode, à différemment nivelles d’ altitude, les sols sont realisé et ont evolué sur de dépots dont la granulométrie varie depuis limon sableux jusque limon argileux.

Ainsi nous croyons que la présence des sols gris dans l’est du notre pays n’est pas liaison strictement de l’influence du climat est –european, dans leur genèse et evolution, le plus important l’ont en les materiaux parental, riche en la fraction fin sableux (31-41%).

 

 

EXPERIMENTE DE LABORATOR PENTRU MODELAREA CREERII UNUI

POTENȚIAL ENZIMATIC ÎN HALDĂ DE STERIL

Pașca D.*, Crișan R.*, Muntean V.*, Kiss S.**

* Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

** Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Sterilul crud de la mina de plumb și zinc de la Rodna (jud. Bistrița-Năsăud) a fost studiat în condiții de laborator (în vase de vegetație). Probele de steril au fost amestecate cu sol nativ (de la baza haldei de steril), cernoziom levigat, pudră de cărbune, caolin, bentonit, zeolit sau cărămidă pisată și au fost fertilizate cu gunoi de grajd sau pulbere de fân. În toate vasele au fost adăugate substanțe minerale (NH4NO3, KH2PO4 și KCl).

Probelor martor nu li s-a aplicat nici un tratament. Probele au fost însămânțate cu golomăț și trifoi sau cu ovăz. Toate probele au fost udate și umiditatea lor a fost menținută constant timp de 6 luni, după care au fost analizate pentru determinarea activităților fosfatazice, catalazice, dehidrogenazice actuale și potențiale și a capacității de scindare neenzimatică a H2O2.

Datele analitice au fost utilizate pentru calcularea indicatorilor enzimatici ai calității solului (IECS). În comparație cu probele martor, a căror activitate enzimatică a fost neglijabilă, probele de steril tratate au manifestat, după cum era de așteptat, intensificări ale activităților enzimatice. Aplicarea combinată a fertilizanților organici și a nutrienților minerali a contribuit semnificativ la crearea unui potențial enzimatic în steril. Cea mai ridicată valoare a IECS a fost înregistrată în proba de steril la care s-au adăugat bentonit și pulbere de fân și care a fost însămânțată cu ovăz. Datorită tratamentelor aplicate, plantele au crescut bine.

LABORATORY EXPERIMENTS FOR MODELLING THE CREATION OF

AN ENZYMATIC POTENTIAL IN MINE SPOILS

The raw spoil from the lead and zinc mine in Rodna (Bistrița-Năsăud county) was studied in laboratory (pot) experiments. The spoil samples were mixed with native soil (from the foot of the spoil dump), leached chernozem, coal powder, kaolin, bentonite, zeolite or powdered brick, and amended with farmyard manure or hay powder. Mineral nutrients (NH4NO3, KH2PO4 and KCl) were added to all pots.

No treatment was applied to the control samples. The samples were sown with orchard grass and meadow clover or with oats. All samples were watered and kept at constant moisture for 6 months, then analysed for determining their phosphatase, catalase, actual and potential dehydrogenase activities and nonenzymatic catalytic H2O2-splitting capacity.

The analytical data were used for calculation of the enzymatic indicator of spoil quality (EISQ). In comparison with the control spoil samples, the enzyme activities of which were negligibly low, the treated spoil samples exhibited, as expected, increased enzyme activities. The combined application of organic amendments and mineral nutrients significantly contributed to creation of an enzymatic potential in spoil. The highest value of EISQ was registered in the spoil sample amended with bentonite and hay powder and sown with oats. Due to the treatments applied, the plants grew well.

 

 

CONTRIBUȚII LA CUNOAȘTEREA INVELIȘULUI DE SOL DIN MUNȚII TRASCĂULUI

Păcurar I., Bunescu V., Dîrja M., Moldovan Adela

Universitatea de Științe agricole și Medicină veterinar㠖 Cluj-Napoca

Munții Trascăului, prelungirea spre nord-est a Munților Metaliferi, sunt delimitați de văile unor râuri: Arieș - la nord și nord-est, Abrud - la vest, Ampoi - la sud, Mureș - la sud-est și Aiud - la est.

Pe o suprafață aproximativă de 700 km2, structura petrografică este foarte complexă: bazalte (Detunata Flocoasă - 1265 m altitudine, Detunata Goală - 1040 m), andezite (Vf. Corabia), dacite (Colțul Mare - 1090 m), riolite (Vf. Frasinul - 978 m), calcare (Piatra Craivei - 1080 m), gresii, șisturi cristaline (iviri) etc.

Complexitatea structurii petrografice a determinat formarea unui relief foarte variat (creste, măguri vulcanice, abrupturi, chei și peșteri) și implicit a unui înveliș de soluri foarte diferit.

Invelișul de sol este constituit mai ales din soluri brune acide, brune eu-mezobazice și brune luvice, fiind în strânsă concordanță cu etajarea climei și vegetației iar pe suprafețe întinse, unde apar calcarele la suprafață s-au format rendzinele ca soluri intrazonale.

Vegetația lemnoasă este constituită mai ales din păduri de foioase și din molidișuri. Sporadic (pe rendzine) apare Taxus baccata (tisa sau bradul negru).

CONTRIBUTIONS TO THE FINDINGS IN THE SOIL COVER IN

THE TRASCAU MOUNTAINS

The Trascau Mountains, the prolongation to the North-East of the Metalliferous Mountains, are delimited by the valleys of some rivers: Aries – in the North and North-East, Abrud – in the West, Ampoi – in the South, Mures – in the South-East, and Aiud in the East.

On an area of approximately 700 km2 , the petrographic structure is very complex: basalts (Detunata Flocoasa – 1265 m altitude, Detunata Goala – 1040 m), andesites (Mount Corabia), dacites (Coltul Mare – 1090 m), rhyolites (Mount Frasinul – 978 m), limestones (Piatra Craivei – 1083 m), sandstones, crystalline metamorphic rocks (schists) etc.

The complexity of the petrographic structure determined the formation of a very varied type of relief (ridges, volcanic knolls, steeps, quays and caves) and consequently of a very different soil cover.

The soil cover is constituted mainly of acid brown, brown eumesobasic and brown luvic soils, being in close relation with climate and vegetation zonality on expanded areas, where appear limestones at surface. Rendsinas have been formed as inter-zonal soils.

Wooden vegetation mainly consists of dedidous tree forests and spruce fir woods. Sporadically (on rendsinas) there comes out Taxus baccata (the yew tree).

 

 

INFLUENȚA SECETEI ASUPRA VARIABILITĂȚII RECOLTEI CERIALIERILOR ÎN

REPUBLICA MOLDOVA

Petreanu Vera

Institutul de Geografie al AȘ RM

Plantele de cultură au diferite cerinți față de condițiile climatice de aceea în luarea decizelor amplasării lor în spațiu trebuie să se ia în considerație gradul de asigurare a lor cât și cele de risc. Riscul este determinat de mai mulți factori, însă secetei îi revine un rol deosebit. Seceta se poate de examinat atât independent de obiectele cărora ea influențează cât și în complex. Drept materiale inițiale au servit baza de date din Sistemul Informațional Geografic al Institutului de Geografie a AȘ.

Scopul investigației date ține de analiza:

DROUGHT IMPACT ON VARIABILITY OF CORN YEILD

Agricultural crops have a different requirement to climatic conditions, so for their spatial distribution it is necessary to take into account the degree of their climatic supply including and risk. Risk is determined by different factors, but drought has a particular impact. Initial information from GIS database of the Institute of Geography of MAS was used.

Aims of investigation are the following:

Estimation of meteorological conditions’ influence on variability of winter wheat and corn yield, using modern research technology. Thermal conditions for phase periods, number of days with temperatures ł 25, ł 30 o C, as well as complex conditions: high temperature (ł 25oC) and low relative humidity (30 %) were characterized. Wet supply was estimated by the precipitation totals and factors of humidity deficit in phase periods.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND ADSORBȚIA UNOR ERBICIDE ÎN SOL

Plaxienco Doina, Mihalache Daniela, Motelică D.

Institutul de cercetări pentru Pedologie și Agrochimie

Adsorbția erbicidelor în sol reprezintă reținerea lor de către constituenții solului și este influențată de pH-ul, umiditatea, conținutul solului în materie organică și argilă, de temperatură, de proprietățile erbicidului etc.

Comportarea erbicidelor în sol este influențată de câțiva factori care includ adsorbția, mișcarea și descompunerea. Adsorbția influențează magnitudinea efectului altor factori. Se consideră a fi unul dintre procesele majore care intervin în interacțiunea dintre erbicide și faza solidă a solului.

Evaluarea cantitativă a adsorbției erbicidelor în sol se realizează în general prin folosirea izotermelor de adsorbție, în special cele de tip Freundlich sau Langmuir.

În lucrarea de față sunt prezentate rezultatele unor experimente de adsorbție efectuate în laborator prin echilibrări sol-soluție în condiții controlate de temperatură, experimente care au vizat adsorbția unor erbicide (EPTC, Butilat, Aloclor, Trifluralin) în două tipuri de sol (sol brun roșcat și psamosol).

Sunt prezentate valorile estimate pentru coeficientul de adsorbție K Freundlich precum și curbele de adsorbție. Datele obținute arată că cel mai puternic adsorbit, în ambele tipuri de sol a fost Trifluralinul.

RESEARCHERS CONCERNING THE ADSORPTION OF SOME HERBICIDES IN SOIL

Adsorption of herbicides in soil represents their retention by soil constituents and is influenced by soil pH, moisture, organic matter and clay content, temperature, herbicide properties, etc. Adsorption influences almost all the other processes occurring in the soil.

The fate of herbicides and their behaviour in soil is influenced by several factors including adsorption, movement and decomposition. Adsorption influences the magnitude of the effect of other factors. It is considered to be one of the major processes affecting the interactions occurring between herbicides and the solid phase in the soil environment. Adsorption is generally evaluated by the use of adsorption isotherms, especially Freundlich or Langmuir types. This paper presents the results obtained from laboratory batch experiments concerning the adsorption of herbicides (EPTC, Butylate, Alachlor, Trifluralin) on two soil types (Reddish brown Soil and Sandy Soil).

The estimated values for Freundlich K coefficient are given, as well as the adsorption curves. The adsorption data shown that Trifluraline is the most strongly adsorbed on both soils.

 

 

CONSUMUL APEI DIN PRECIPITAȚII ȘI IRIGAȚIE ÎNTR-UN ASOLAMENT LEGUMICOL MIXT

AMPLASAT PE SOLURI LUTO-NISIPOASE DIN VALEA SIRETULUI MIJLOCIU

Popa Gh.,Lixandru Gh.

Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

A fost urmărit consumul apei din precipitații și irigație la 7 culturi legumicole (tomate, ardei gras, ceapă din sămânță, conopidă timpurie, cartof de toamnă, varză de toamnă, morcov în culturî dublă) și la trei culturi de câmp (grâu de toamnă, porumb pentru boabe, lucernă pentru masă verde). Cel mai ridicat consum de apă s-a înregistrat la lucernă și apoi la ardei și cartof, cel mai scăzut fiind la grâu de toamnă și concopidă timpurie. Grâul de toamnă își acoperă 54 - 100 % din nevoile de apă din precipitațiii, iar la ardeiul gras și varza de toamnă circa 60 % din consumul de apă provine din precipitații și restul din irigații. Coeficienții de valorificare a apei de către plantele cultivate au fost exprimați ca volum de apă pe unitatea de produs comercial substanță uscată și ca volum pe unitatea de recoltă exprimată în calorii.

RAIN AND IRRIGATION WATER CONSUMATION BY VEGETABLES AND FIELD PLANTS

CULTIVATED ON THE SANDY - LOAMY IN THE LOWER SIRET TERRACE NEAR BACĂU

Water consumption by evapo-transpiration was monitored for 9 years in an experiment that involved 7 vegetables (tomatoes, green pepper, onion, early cauliflower, autumn potatoes, autumn cabbage, carrots) and 3 field cultures (autumn wheat, corn grain and lucerne). The highest water consumption was recorded for lucerne and then for green pepper and potatoes; the lowest water consumption was recorded for autumn wheat and early cauliflower. Autumn wheat takes 54 - 100 % of its water from rain, while for green pepper and autumn cabage 60 % of ist water consumption comes from rain and the rest from irigation.Water consumptionn was expresed as vollume (m3) per of dry matter, or as a water volume per calory of the comercial produsts obtained.

 

 

OBSERVAȚII INTERDISCIPLINARE PRELIMINARE CU PRIVIRE LA UNELE SOLURI DIN

MUNȚII HIMALAYA (5010 – 5350 m ALTITUDINE)

Postolache Tatiana*, Taină Ioana*, Papacostea P.*, Dragu I.*, Taină Șt.**, Postolache T.***

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie

** Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

***National Institutes of Health, U.S.A.

Obiectivul cercetărilor interdisciplinare (micromorfologice, microbiologice și geobotanice) prezentate în lucrarea de față a fost studierea formelor de viață existente în unele soluri situate la mare altitudine și rolul acestora în pedogeneză. În acest scop au fost prelevate probe de către dr. Postolache T. din orizonturile de suprafață ale unor soluri din Munții Himalaya, de la altitudini cuprinse între 5010 și 5350 m.

Speciile și asociațiile vegetale identificate (mușchi, licheni, cyperaceae, juncaceae etc.) indică prezența unui mediu de viață criic-hidromorf.

Activitatea faunei a fost evidențiată prin prezența mai multor tipuri de agregate zoogene produse de râme și mezofaună, diferențiate pe adâncime.

În fragmentele vegetale, agregatele de sol, goluri și pe suprafața unor granule minerale (biotit, clorit, muscovit și feldspat plagioclaz) au fost remarcate filamente de bacterii feroase și hife de ciuperci.

În resturile vegetale din unele probe au fost observate acumulări de calcit (de micro și mezocristale), de SiO2 (opal, sferolite de calcedonie și cuarț), precum și de minerale opace (oxihidroxizi de fier).

CONCERNING SOME SOILS FROM HIMALAYA MOUNTAINS (5010 – 5350 m ALTITUDES);

PRELIMINARY INTERDISCIPLINARY OBSERVATIONS

The aim of this interdisciplinary research (micromorphological, microbiological and geobotanical) was to identify the life forms from the soils of the high altitudes and their role in pedogenesis. Dr. Postolache T. has taken samples from the topsoil of Himalaya Mountains (5010 - 5350 m altitude) with this purpose.

The species and plant associations identified (moss, lichens, cyperaceae, juncaceae etc.) indicate the presence of a cryic-hydromorphic environment.

The activity of fauna was pointed out by the presence of several types of zoogen aggregates produced by earthworms and mesofauna.

Iron bacterial threads and fungi hyphae have been remarked in the plant fragments, soil aggregates, and voids and on the surface of some mineral grains (biotite, chlorite muscovite and plagioclase feldspar).Calcite (micro and mesocrystals), SiO2 (opal, chalcedony spherolithes and quartz), and opaque accumulations (iron oxihydroxides) have been observed in the plant remnants.

 

 

CARACTERIZAREA SPAȚIALĂ ȘI STATISTICĂ A RESURSELOR DE SOL DIN JUDEȚUL

SUCEAVA, PE BAZA INFORMAȚIILOR DIN SISTEMUL INFORMATIC GEOGRAFIC "SIGSTAR"

Radnea Cristina, Vintilă Ruxandra, Parichi M., Baciu Carmen

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

Cuvinte cheie: resurse de sol, management durabil, sistem informatic geografic

Caracterizarea statistică și a repartiției spațiale a ariilor ocupate de diferitele resurse de sol din județul Suceava constituie o informație de bază atât pentru utilizarea lor rațională, cât și pentru întelegerea genezei și a evoluției cuverturii pedologice din această zonă. Această abordare a devenit mai accesibilă și mai exactă datorită dezvoltării tehnologiei informației, în special după apariția sistemelor informatice geografice (SIG).

Datele digitale folosite în această lucrare au fost achiziționate în cadrul proiectului "Sistemul Informatic Geografic al Resurselor de Sol ale României (SIGSTAR)" ([ 1] ). În acest context, originalele de editare ale foilor ce compun județul Suceava, corespunzatoare straturilor tematice "pedologic" și "hidrografic" la scara 1:200.000, au fost scanate cu precizie cartografică, vectorizate, structurate topologic și referențiate în proiecția Gauss-Krüger, printr-o procedură ce combină facilitățile programelor informatice GRASS și ARC/INFO. Foile care au fost racordate digital pentru alcătuirea județului Suceava sunt: Rădăuți ([ 2] ), Suceava ([ 3] ), Piatra Neamț ([ 4] ) și Gheorgheni ([ 5] ).

Posterul prezintă repartiția spațială pe diferite teme, în următoarele hărți la scara 1:200.000 care acoperă județul Suceava: Harta Solurilor (legenda conform [ 6] ), Harta Texturii Orizontului de Suprafață și Harta Suprafețelor Afectate de Eroziune prin Apă. Hărțile sunt însoțite de caracterizarea statistică a ariilor ocupate de diferite unități cartografice, rezultată atât din prelucrarea datelor de bază conținute în foile de hartă, cât și din prelucrarea unor noi informații, referitoare la procesele de degradare, inferate din datele anterioare după modelul expus în V7] .

Se exemplifică în continuare o parte din rezultatele obținute:

- Statistica ariilor pe baza tipurilor de sol: Soluri brune acide 32,43%, Soluri brune feriiluviale 11,14%, Soluri brune eu-mezobazice 11,06%, Soluri brune luvice 8,91%, alături de alte soluri ce ocupă suprafețe sub 7% din suprafața totală a județului

- Statistica ariilor pe baza claselor de textură a orizontului de suprafață: textură lutonisipoasă 32,56%, textură lutoasă 17,10%, textură lutonisipoasă-lutoasă 10,09%, textură nisipolutoasă-lutonisipoasă 11,34%, etc.

- Statistica ariilor pe clase de eroziune prin apă: clasa "suprafața afectată între 50 - 75% din unitatea cartografică de sol" ocupă 6,41% din suprafața județului, clasa "suprafața afectată între 20 - 50% din unitatea cartografică de sol" ocupă 3,31% și clasa "suprafața afectată peste 75% din unitatea cartografică de sol" ocupă 1,58%.

La scara 1:200.000, alte procese de degradare, cum sunt gleizarea, pseudogleizarea și eroziunea prin vânt, apar ca rare în județul Suceava, iar salinizarea și alcalizarea sunt procese care nu sunt puse în evidență prin prelucrarea datelelor primare folosite.

Rezultatele produse în această lucrare sub formă de hărți și tabele statistice se adresează decidenților responsabili cu managementul durabil al resurselor de sol de la nivelul județului Suceava.

SPATIAL AND STATISTICAL CHARACTERISATION OF SOIL RESOURCES WITHIN

"SUCEAVA" COUNTY, ON THE BASIS OF INFORMATION STORED IN "SIGSTAR" GIS

Key words: soil resources, sustainable management, geographical information system

The statistical characterisation and spatial repartition of the areas occupied of different soil resources in Suceava county constitute a valuable information for their sustainable use, as well as for a better understanding of the genesis and evolution of the soil cover in this area. This approach has become feasible thanks to the development of the information technology, particularly after the release and maturity of "GIS" technology.

The digital data used in this paper has been captured within the project "The Geographical Information System of the Soil Resources of Romania (SIGSTAR)" (ș1ț). Within this project, the originals on film of the tiles covering Suceava county, corresponding at "soil" and "hydrology" themes at a scale of 1:200 000, have been scanned with cartographic precision, thinned, vectorised, topological built and georeferenced in Gauss-Krüger projection, through a procedure that combines functions of GRASS and ARC/INFO software packages. The tiles that have been digitally edge matched to make up Suceava county are: Rădăuți ([ 2] ), Suceava ([ 3] ), Piatra Neamț ([ 4] ) and Gheorgheni ([ 5] ).

The poster shows the spatial repartition of different themes in the following maps at 1:200 000, covering Suceava county: "Soil Map" (with a legend in accordance with [ 6] ), "Topsoil Texture Map" and "Water Erosion Map". These maps are accompanied by the statistical characterisation of areas occupied by different cartographic units, issued from the processing of primary data contained in tiles, as well as from the processing of new information concerning different soil degradation processes, inferred on the basis of previous data (in conformity with [ 7] ).

Some synthetic results are given in the following statistics:

At the 1 : 200 000 scale, other soil degradation processes, like gleyzation, pseudogleyzation and wind erosion, are rarely brought into evidence, while salinisation and alkalisation are two processes that are not highlighted through processing of primary data used for Suceava county.

These results on the form of maps and statistical tables are directed to the decision-makers responsible for the sustainable management of the soil resources of Suceava county.

 

 

PELICULELE ORGANO-MINERALE DIN UNELE SOLURI CERNOZIOMOIDE

Răducu Daniela, Rîșnoveanu I., Crăciun C.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

Lucrarea prezintă aspecte micromorfologice și mineralogice legate de morfologia și geneza peliculelor organo-minerale din unele soluri cernoziomoide și diferența dintre aceste pelicule și cele ce apar în cernoziomurile argiloiluviale. Pentru aceasta au fost alese căteva profile de soluri cernoziomoide din Depresiunile Ciuc, Târgu Secuiesc și Podișul Sucevei și cernoziomuri (cambice și argiloiluviale) din zona nord București și Suceava.

Compoziția mineralogică a fracțiunii argiloase nu prezintă deosebiri calitative între solurile cernoziomoide și cernoiziomurile argiloiluviale, mineralele argiloase identificate fiind ilitul, smectitul și caolinitul. Diferențe mineralogice cantitative pe profil datorate atât materialului parental cât și unor condiții locale de pedogeneză, nu constituie un criteriu distinctiv clar între cele două tipuri de sol studiate.

Rezultatele micromorfologice au pus în evidență, în ambele tipuri de sol, mai multe varietăți de pelicule iluviale: de la pelicule în care apar din abundență impurități organice, micro-particule Ł 0,02 m m, ("argiloiluviale impure"), până la pelicule în care acestea sunt foarte rare sau lipsesc ("argiloiluviale"). Acestea din urmă sunt rezultatul unei evoluții în timp, ca urmare a biodegradării impurităților organice.

Peliculele organo-minerale sunt pelicule argiloiluviale impure (humo-argilo-ferice), foarte bogate în materie organică de culoare negricioasă ("cu crome < 2 și valori Ł 3,5") care uneori maschează argila.

Diferența dintre varietățile de pelicule ce se formează în solurile cernoziomoide și cernoziomuri este dată de cantitatea și culoarea materiei organice care migrează împreună cu argila.

Procesul care generează formarea peliculelor organo-minerale este, în esență, un proces argiloiluvial. Aceasta ar impune revizuirea clasificării subtipurilor cambic și argiloiluvial al solurilor cernoziomoide sau redefinirea subtipului cambic.

ORGANO-MINERAL COATINGS FROM SOME PHAEOZEMS

The paper emphasises the micromorphological and mineralogical characteristics related to the morphology and genesis of organo-mineral coatings from Phaeozems. Also, the differences between these coatings and those from in Luvic chernozems were discussed.

Thus, some Phaeozems (from Suceava and Ciuc and Târgu Secuiesc Tableland) as well as some chernozems (from Suceava and North Bucharest) were analysed.

Mineralogical composition of clay fraction do not presents qualitative differences between the Phaeozems and Luvic chernozems, the identified clay minerals being illite, smectite and caolinite. Quantitative mineralogical differences in soil profile, due either to parent material or to some local pedogenetic conditions, do not constituted a distinctive criterion between the two studied soil types.

Micromorphological results showed, in both soil types, many illuvial coatings varieties: from clays with abundant organic impurities, micro-particles Ł 0,02 m m, ("impure clay coatings"), to coatings with very rare or no impurities ("argillane").

These coatings varieties represent sequences of their evolution in time (from impure to pure clay coatings), as a result of organic impurities biodegradation.

The organo-mineral coatings of Phaeozems are impure clay coatings (humo-arillo-ferric), very rich in black organic matter ("chroma < 2 and value Ł 3,5"), which sometimes masked the clay.

The difference between these coatings and those one in Luvic chernozems is due to the organic matter quantity and colour, which are illuviated with clay.

The process that generates the organo-mineral coatings is an illuvial process. Thus should impose to revise the classification of Phaeozem subtypes (cambic and luvic) or to redefine cambic subtype.

 

 

INFLUENȚA CAPACITĂȚII DE TAMPONARE PENTRU REACȚIE A SOLULUI ASUPRA

MOBILITĂȚII CADMIULUI ÎN SOL ȘI A ACUMULĂRII ACESTUIA ÎN PLANTE.

Rizea Nineta, Z. Borlan

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

Poluarea cu metale grele este însoțită adeseori de acidifierea solului datorată ploilor acide. Această problemă de actualitate a necesitat studierea influenței capacității de tamponare pentru reacție a solurilor, în condițiile acidifierii, asupra mobilității metalelor grele în sol și a accesibilității acestora în plante.

Pentru a evidenția efectul acidifierii solului asupra comportării cadmiului în sistemul sol-plantă, s-au făcut experiențe de protonare controlată în casa de vegetație a I.C.P.A.; acestea au presupus realizarea a trei grade de acidifiere (protonare) și aplicarea a trei doze diferite de cadmiu, pe trei tipuri diferite de soluri: cernoziom cambic, luvisol albic și sol brun roșcat.

Procesul de acidifiere a dus la modificarea în mod diferit a capacității de tamponare pentru reacție a celor trei tipuri de sol, însușire care s-a exprimat sintetic prin ICTRT (indicator al capacității de tamponare pentru reacție, exprimat în funcție de T).

Conținutul de cadmiu mobil și exportul de cadmiu pe vas au crescut cu creșterea gradului de acidifiere (protonare) pentru cele trei tipuri de soluri și cu scăderea capacității de tamponare pentru reacție. Cele mai mici valori medii pentru conținutul de cadmiu mobil în sol și exportul de cadmiu pe vas le-am găsim în cernoziomul cambic, acestea crescând pentru luvisolul albic și solul brun roșcat.

THE INFLUENCE OF REACTION BUFFERING CAPACITY OF SOILS

UPON CADMIUM MOBILITY IN SOIL AND ITS ACCUMULATION IN PLANTS

The pollution with heavy metals is usually accompanying by the soil' s acidification due to acid rains. This topical interest problem requiring the study of the reaction buffering capacity' s influence of soils, due to acidification conditions referring to heavy metals mobility in soil and their accessibility for plants.

To emphasise cadmium' s behaviour in soil-plant system as an effect on the soil acidification, controlling protonation (acidification) experiments in the green house of the I.C.P.A. were mode; on three different types of soils (Cambic chernozem, Albic Luvisol and Reddish Brown Soil) we realised three levels of acidification for each of them having four cadmium doses.

The reaction buffering capacity was quantified through I-RBCST (with means indice of reaction buffering capacity of soils a function of T).

The content of mobile cadmium from the soil and the cadmium content in plant increase with the increasing of acidification' s degree for the those three types of soil and degrease of the reaction buffering capacity. The Cambic Chernozem has the lower medium values of mobile cadmium from soil and the cadmium contents in plants, followed by the Luvisol Albic and at list by the Reddish Brown Soil.

 

 

REGIONAREA PEDOGEOGRAFICĂ A MUNȚILOR CĂLIMANI - GURGHIU - HARGHITA

Rîșnoveanu I.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie - București

Având în vedere modul de repartiție în spațiu a solurilor în corelație cu factorii pedogenetici (litologie, relief, climă și vegetație) munții Călimani, Gurghiu, Harghita, au fost divizați în domenii și subdomenii pedogeografice.

Domeniul pedogeografic se referă la arealul optim de repartiție în spațiu al solurilor la nivel de clasă; iar subdomeniul pedogeografic cuprinde arealul de repartiție al solurilor la nivel de tip.

Astfel, au fost deosebite:

1. Domeniul pedogeografic al cambisolurilor, corespunzător etajului morfologic inferior (700-1300 m) cu subdomeniul solurilor brune eu-mezobazice andice, asociate cu andosoluri.

2. Domeniul pedogeografic al spodosolurilor corespund etajului morfologic superior (1300-2100 m) cu subdomeniul solurilor brune feriiluviale și subdomeniul podzolurilor.

THE PEDOGEOGRAPHICAL DISTRIBUTION OF THE

CĂLIMANI, GURGHIU, HARGHITA MOUNTAINS

Taking into account the way of the repartition in space of the soils according to the soil forming factors (lithology, relief, climate and vegetation) the Călimani, Harghita, Gurghiu Mountains were delimited into pedogeographical areas and subareas.

Speaking about pedogeographica area it is taken into consideration the most properties apase of the soil repartition at the level od soil class; the pedogeographical subarea consists of the spaces of the soils repartition at the level of genetical soil type.

Thus, it were delimited the Cambisols area with Eu-mesobasic Brawn soil and Acid Brown soils associated to Andosols and the Spodosols area with Pedzolic Brown soils and Iron-Humus Podzol.

 

 

POLUAREA MEDIULUI ÎN BAZINUL DUNĂRII, SECTORUL BAZIAȘ – TIMOC

Rogobete Gh.*,Țărău D., Sandu I.

* Universitatea Politehnica Timișoara

O.J.S.P.A Timis

Una din cele mai frumoase zone de pe Terra, ce se constituie în parc național și rezervație științifică este afectată de fenomene de poluare transfrontalieră.

Apele Dunării și curenții atmosferici au devenit agenți poluanți ai zonei cuprinse între Baziaș și Timoc, ce include Clisura Dunării și Porțile de Fier.

Pornind de la analize efectuate din anul 1990, autorii au efectuat determinări fizice și chimice ale apelor de suprafață și din fântâni, ale probelor de sedimente și sol, au urmărit prezența în aer a unor poluanți și modificările intervenite în vegetație.

În final se fac aprecieri privind intensitatea fenomenelor de degradare a terenurilor și a poluării, propunând măsuri de control, diminuare și depoluare.

ENVIRONMENTAL POLLUTION IN DANUBE BASIN, SECTION BAZIAS - TIMOC

One of the most beautiful zone of Terra which constitutes a national park and scientific reserve is affected from the transfrontier pollution.

The flowing water and air currents have become agents pollution of the between Bazias and Timoc, which include the Iron Gates and Danube Canyon, namely Danube Clisura.

There are presented and discussed the results of the physical and chemical properties of the samples from the flowing water, fountain –water, sediment, soil and air, during a period of time of about 10 years.

The authors ascertained that exist a great pollution with heavy metals and anions like SO42-, NO3- in the water, soil and air.

Finally we propose some measures for warning and control in order to decrease the degree of pollution.

 

 

ANALIZA PROCESELOR, ELEMENTELOR ȘI UNITĂȚILOR GEOMORFOLOGICE DIN

DELTA DUNĂRII

Romanescu Gh.

Universitatea “Ștefan cel Mare” Suceava, Catedra de Geografie

Cuvinte cheie: hartă, unități și elemente geomorfologice, Delta Dunării, acumulare, eroziune, tasare, activități antropice.

În cadrul Deltei Dunării se petrec cele mai rapide și interesante procese geomorfologice care pot fi urmărite la o scară foarte scurtă a timpului de desfășurare. Ca urmare a acestor particularități, Delta Dunării reprezintă un adevărat “laborator de geomorfologie”.

Pentru întocmirea acestei hărți s-au utilizat toate materialele cartografice, fotogrammetrice și satelitare editate până în acest moment, precum și observațiile personale întreprinse pe o perioadă de peste 20 ani.

În acest sens legenda cuprinde cinci mari categorii de forme de relief și procese:

    1. Forme de acumulare: grinduri fluviale, grinduri fluvio-maritime, țărm în înaintare acumulare fluvio-marină (delte în avansare), acumulare marină (bare și bancuri submerse), plaur, movile biogene, mlaștini, aluvionări și procese limnice, forme de înecare combinate cu procese limnice, salinizarea solurilor.
    2. Forme de eroziune: țărm în retragere, țărm lagunar în retragere, deflație accentuată, deflație slabă.
    3. Forme de tasare: crovurile.
    4. Forme de eroziune-acumulare cu bilanț de compensare: țărm în echilibru relativ, plaje marine și lacustre.
    5. Forme antropice: canale, diguri, epiuri, bazine piscicole, terenuri agricole, terenuri forestiere, platforme de depozitare a stufului, etc.

Harta întocmită vine în ajutorul specialiștilor care se ocupă cu problemele de amenajare și exploatare a teritoriului.

 

 

L’ANALYSE DES PROCESSUS, DES ELEMENTS ET DES UNITES GEOMORPHOLOGIQUES DU

DELTA DU DANUBE

Mots clés: carte, unités et éléments géomorphologiques, delta du Danube, accumulation, érosion, tassement, activités anthropiques.

Au cadre du delta du Danube se passent les plus rapides et les plus intéressants processus géomorphologiques qui peuvent étre observer à une èchelle trés réduite dans leur développement. Comme suite à ces particularités le delta du Danube représente un vrai “laboratoire de géomorphologie”.

Pour l’élaboration de cette carte on a utilisé tous les materiaux cartographiques, photogrammétriques et satellitaires édités jusqu’au présent et aussi les observations faites dans une période de plus de 20 ans.

Dans ce sens la légende concerne cinques grandes catégories des formes de relief et processus:

I. Formes d’accumulation: bourrelets fluvials, bourrelets fluvio – marins, litoral

d’avancement, accumulation fluvio – marine (deltas qui avancent), accumulation marine

(barres et bancs submergés), îles flottantes, buttes biogènes, marais, alluvionements et processus limniques, formes d’inondation combinées avec les processus limniques, la salinisation des sols.

II. Formes d’érosion: litoral en retraite, litoral lagunaire en retraite, déflation accentuée, faible déflation.

III. Formes de tassement: les creux

IV. Formes d’érosion – accumulation à bilan de compensation: littoral en équilibre relatif, plages marines et lacustres.

V. Formes anthropiques: canaux, digues, bassins piscicoles, terraines agricoles, terraines forestiers, platformes à déposer le roseau, etc.

La carte réalisée c’est un instrument pour les spécialistes qui s’occupent des problémes de l’amenagement et l’explotation du territoire.

 

 

INFLUENȚA ÎNGRĂȘĂMINTELOR FOLIARE CU EFECTE DE PROTECȚIE

A PLANTELOR ÎMPOTRIVA BOLILOR PROVOCATE DE CIUPERCI LA VIȚA DE VIE

Soare Maria*, Potîrniche Rodica**, Borlan Z.*, Budoi Gh.***, Dana Daniela*

*ICPA - București

**SCPVV – Bujoru

***USAMV – București

Lucrarea abordează o problemă interesantă și anume aceea a fertilizării suplimentare, de stimulare, pe cale foliară a plantelor, concomitent cu protecția eficientă a acestora împotriva bolilor foliare (mană, făinare) la vița de vie.

Efectul cumulat se datorează conținutului ridicat de microelemente metalice (Fe, Mn, Zn, Cu) sub formă de hidroxizi și săruri bazice, înglobate într-o masă de lignosulfonați pe care îngrășămintele foliare, cunoscute sub denumirea de Folifertifungiprotect (FFFP), le întrunesc.

Rezultatele obținute în condiții riguroase de experimentare, la cultura viței de vie, soiul Merlot/Kober 5 BB de la SCPVV Bujoru (jud. Galați), evidențiază faptul că pe un agrofond sărac, fertilizarea foliară cu FFFP a determinat o diminuare a gradului de atac al cipercii Plasmopara viticola cu 31% (agrofond N50P50K50) și respectiv 24,2% (N0P0K0) față de martorul netratat. De asemenea s-a remarcat o influență pozitivă asupra conținutului de clorofilă (a+b), precum și o intensificare a procesului de fotosinteză ca efect al tratamentului cu aceste preparate.

Asupra recoltei de struguri s-au înregistrat efecte în general pozituve, nivele mai ridicate ale sporurilor înregistrdu-se pe agrofondul N50P50K50, preparatele FFFP a și c determinînd realizarea unor sporuri de 2,584 și respectiv 2,458 t/ha struguri.

THE INFLUENCE OF SOME COMPLEX FOLIAR FERTILIZER WITH THE PROTECTIV

EFFECT OF PLANTS AGAINST THE FOLIARS DISEASES IN VINE PRODUCTION

The paper deals with an interesting subject: the supplementary stimulative foliar fertilization of plants simultaneusly with the efficient protection against foliars diseases (mildew) in grape-vine

The cumulative effect is a consequence of the higher content in metallic micronutrients (Fe, Mn, Zn, Cu) as hydroxid and basic salts, included in a lignosulphonates mass.

These foliars fertilizers are known under the name ,,Folifertfungiprotect,, (FFFP). The results obtained in SCPVV Bujoru experimental conditions in grape- vine, Merlot/Kober 5BB variety, emphasize that under poor soil fertility, foliar fertilization with FFFP have determined a diminution of the attack of the fungus Plasmopara viticola with 34% and 24,2% comparatively with the untrated control.

It have been also revealed a positive influence on the clorophyl content and an increase in the intensity of the photosyinthesis process.

It have been obtained positive effects of the foliar fertilization on the grape yield, the yield increases in FFFPa and FFFPc treatements being 2,58 t/ha and 2,458 t/ha respectively.

 

 

UTILIZAREA PESTICIDELOR ÎN CONDIȚIILE PROTECȚIEI MEDIULUI

Sofroni V., Cumanov A.

Serviciul “Hidrometeo” Republica Moldova

În Republica Moldova mai mult de 80% din teritoriu ocupă sectorul agrar, deaceea unul din cei mai poluați componenți ai solului sunt pesticidele. La sfîrșitul anilor 70, începutul anilor 80 aplicarea pesticidelor în Republica Moldova a ajuns la nivelul maximal. Așa, în anul 1984 volumul general de utilizare a pesticidelor a constituit 38,3 mii de toane pe an în recalculare la substanța activă. În ultimii ani aplicarea pesticidelor a scăzut considerabil. Astfel, pe perioada anilor 1990-1997 volumul general de aplicare a pesticidelor în republica s-a redus de 4,8 ori, capacitatea medie în recalcularea la substanța activă a scăzut de la 5,7 kg/ha pînă la 2,03 kg/ha.

În anul 1997 a fost pusă în vigoare “Lista preparatelor chimice și biologice de combatere a dăunătorilor, bolilor și buruienilor, regulatorilor de creștere a plantelor și feromonilor, permise pentru utilizare în agricultură, inclusiv în gospodăriile de fermieri, silvicultură și în gospodăria comunală a Republicii Moldova pentru anii 1997-2001”. În lista prezentă nu sunt incluși componenții care nu corespund cerincelor moderne după modelul toxic persistent în sol, care au primit o notă sanitaro-igienică negativă. De asemenea sunt încluse preparate noi care se deosebesc printr-o eficacitate înaltă și nepericuloasă din punct din vedere ecologic. Datorită componenților noi încluși în listă asortimentul preparatelor s-a schimbat cu 30%.

În legătură cu faptul că în Republica Moldova au fost aduse o cantitate mare de pesticide, este necesar de a nimici pesticidele cu termenul de valabilitate expirat. Începînd cu a. 1978 pînă în a.1987 pe teritoriul fostului raion Vulcănești au fost înhumate sute de tone de pesticide. Acest teritoriu se află sub controlul permanent al organizațiilor ecologice.

De asemenea se acordă atenție transportării și păstrării preparatelor care trebuie să corespundă cu instrucțiunile și indicațiile aprobate.

 

 

CONSIDERAȚII ASUPRA SOLURILOR ȘI STAȚIUNILOR FORESTIERE ÎN CONSIDERAȚIE CU

VEGETAȚIA FORESTIERĂ DIN NORDUL CARPAȚILOR ORIENTALI

Spîrchez G., Geambașu N.M., Dincă I.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București

Partea de nord a Carpaților Orientali se caracterizează printr-o mare diversitate litologică, geomorfologică, climatică (mai ales sub aspectul climatului local) și fitocenotică.

Solurile forestiere existente în această zonă fac parte din clasa molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri. Pe suprafețe mai restrânse apar și umbrisolurile, solurile hidromorfe și cele neevoluate.

Cea mai mare răspândire o au solurile brune eumezobazice, cu diferite subtipuri. Urmează solurile brune argiloiluviale, solurile brune feriiluviale și podzolurile. Pe areale restrânse se întâlnesc rendzinele și pseudorendzinele, litosolurile, regosolurile, solurile aluviale, solurile pseudogleice și gleice.

Stațiunile forestiere au în primul rând un determinism climatic și ele se grupează în raport cu etajele fitoclimatice (stațiuni piemontane și montane de făgete, stațiuni din etajul amestecurilor de rășinoase cu fag și stațiuni din etajul molidișurilor). Productivitatea stațiunilor este diferită (superioară, mijlocie și inferioară), fiind condiționată de factori climatici și edafici.

Între stațiuni și vegetația forestieră există o strânsă legătură, totuși unele fitocenoze forestiere pot avea caracter extrazonal, prezența lor atipică în alte etaje de vegetație, decât cele specifice (normale) fiind hotărâtă în special de climatul local.

CONSIDERATIONS ABOUT THE FOREST SOILS AND SITES CORRELATED WITH THE FOREST

VEGETATION FROM THE NORTHERN PART OF THE EAST CARPATHIANS

The northern part of the East Carpathians is characterized by a great lithological, geomorphological, climatic (as local climate especially) and phytocenotical diversity.

The forest soils of this area are the Forest Brown soils with different subtypes show the greatest existent. The argillic Brown Forest soils, the Podzolic Brown soils and the Podzols come after these ones. Rendzina and Pseudorendzina, Lithosols, Regosols and Alluvial soils, Pseudogleic and Gleyc soils occur on restricted areas.

The forest sites are predominantly determined by the climate and they groupe together related to phytoclimate belt (beach forest pre-mountainous and mountainous sites, mixture of resinous and beach forest sites spruce forest sites).

The sites productivity differs, being conditioned by the climatic and edaphic factors (upper, medium and lower).

There is a close relations between the sites and the forest vegetation, nevertheless some forest phytocenosis may have an extrazonal character, their atypical occurrence in other vegetation belts than the specifical ones determined especially by the local climate.

 

 

RADIOACTIVITATEA ÎNVELIȘULUI DE SOL AL REPUBLICII MOLDOVA ȘI IMPACTUL

ACCIDENTULUI DE LA CERNOBÎL

Stasiev Gr.*, Burlacu I., NedealcovS.

* Universitatea de Stat din Moldova

Centru Științific de Producție pentru Deservire Agrochimică din Moldova

Radioactivitatea naturală a solurilor republicii (U – 238, Th – 232, Ra – 226, K – 40) se găsește în limitele ei firești. Experimentele cu arme nucleare care au avut loc pe Terra, accidentul de la Stația Atomică Electrică Cernobîl, au demonstrat cu prisosință pericolul real al poluării radioactive a teritoriului Moldovei. Au fost depistate 6 terenuri foarte contaminate, mai ales cu Cs – 137, iar în primele zile după accident cu I – 131.

 

 

FONDUL PEDOLOGIC AL HĂRȚII SOLURILOR ROMÂNIEI SCARA 1:200 000, FOAIA IAȘI

Stănilă Anca Luiza,*, Radnea C.*, Parichi M.**

*ICPA București

**ICPA și Universitatea ”Spiru Haret”

În suprafață de peste 570 000 ha, harta de soluri foaia Iași, scara 1:200 000, cuprinde atât zonă agricolă, cât și zonă de pădure.

Sub raport geomorfologic ea se suprapune podișului înalt puternic fragmentat al Bârladului și Platformei Tutovei superioare, podișului de altitudine medie slab-mediu fragmentat cu caracter cuestic, din care fac parte Prispa Siretului și Prispa Prutului, dealurile și colinele domoale despărțite de văi largi cuprinzând Câmpia Bahluiului și Depresiunea Hușiului, la care se adaugă Depresiunea Vasluiului, luncile și terasele principalelor râuri Prut, Bahlui, Bârlad și Vaslui.

Cu excepția formelor tinere de relief, lunci și terase, toate celelalte unități de relief sunt constituite din argile, argile marnoase, gresii și nisipuri acoperite parțial la partea superioară cu depozite loessoide.

În condițiile litogeomorfologice menționate și sub influența factorilor de climă și vegetație caracteristice silvostepei și pădurii, în limitele hărții de soluri, foaia Iași, scara 1:200 000, apare o gamă largă de soluri aparținând molisolurilor (51,4%), argiluvisolurilor (23,5%), solurilor hidromorfe și halomorfe (5,3 %) și solurilor neevoluate (18,8%). Dintre molisoluri, ponderea cea mai mare o au cernoziomurile tipice (34,3%), solurile cenușii(30,6%), la care se adaugă cernoziomurile cambice tipice (29,9%) și cu totul local unele cernoziomuri argiloiluviale (în jur de 5,2%).

Molisolurile, cu cel mai ridicat nivel de fertilitate sunt specifice Câmpiei Bahluiului și Depresiunilor Vaslui și Huși. Acestea asigură producții mari de cereale, leguminoase, plante uleioase, rădăcinoase și plante furajere.

Argiluvisolurile sunt acoperite în mare parte cu păduri (70%), iar cele cultivate sunt afectate local de exces de umiditate stagnant.

Solurile hidromorfe și halomorfe apar cu deosebire în luncile râurilor Prut și Bahlui, fiind în cea mai mare parte ocupate de pășuni.

Dintre solurile neevoluate și trunchiate, cele de natură aluvială prezintă un nivel de fertilitate ridicat asigurând producții însemnate de cereale.

 

 

ASPECTE PRIVIND CONȚINUTUL ÎN METALE GRELE AL UNOR SOLURI DIN

JUDEȚUL BACĂU

Stătescu Fl.*, Nicolau A.*, Măcărescu B.**

*Universitatea Tehnic㠓Gh. Asachi” Iași

** Agenția de Protecție a Mediului Bacău

În lucrare, se prezintă rezultatele cercetărilor efectuate în trei perimetre experimentale din județul Bacău:

Pe parcursul a trei ani, s-a urmărit conținutul în metale grele al apei de irigație și al pulberilor sedimentabile, considerate aici ca principale surse de astfel de elemente pentru sol. De asemenea, s-a urmărit și dinamica metalelor grele, totale și mobile, în sol.

Rezultatele analizelor de laborator au fost prelucrate și pe baza lor s-au stabilit corelații între aportul din cele două surse și conținutul total de metale grele al solului, precum și între conținutul total de metale grele și conținutul în metale mobile al solului.

Relațiile de corelație obținute pot fi utilizate în analizele multicriteriale de studiu și prognoză a evoluției calității solului.

ON THE HEAVY METALS CONTAINED IN SOME SOILS IN BACĂU DISTRICT

The paper presents the rezults of research conducted in three experimental plots of Bacău district:

- the Nicolae Bălcescu plot, whose soils are irrigated wuth water from the Siret river,

- the SCPL plot, irrigated from the Bistrița rivier,

- the Airport plot, with unirrigated plot.

For three years there have been investigated the contents in heavy metals of the irrigated water and of the sedimentable powders, taken here as main pollution sources.

The dynamics of hevy metals in soils, total and mobile, has been investigated, as well.

The result of laboratory analyses have been processed allowing two correlations to be establshed:

- between the inflow from the two sources and the total content of hevy metals,

- between the total content af heavy metals and the content of mobile metals in the soil.

The correlation relationships obtained can be used in the multicriterial analyses and the prognosis of soil quality evolution.

 

 

TOPOFITONIME PE HARTA TOPOGRAFICĂ A DOBROGEI DIN ANII 1880- 1883

Stoica Antonela

Colegiul Național “Sf.Sava” București

Valoarea în și extrinsecă a topofitonimelor din Harta Statului Major al Armatei Române, pentru reconstituirea componentelor fitogeografice ale spațiului danubiano-pontic, are o mare importanțâ în studiul istoriei peisajului ca și pentru disciplina independentă din cadrul filologiei - toponimia.

Perspectiva sistemică asupra topofitonimelor în contextul elementelor de planimetrie și altimetrie care alcătuiesc conținutul Hărții Topografice a Dobrogei, transformă subiectivitatea inerentă interpretării denominațiilor în obiectivitatea studierii grăuntelui de polen consfințită prin palinologie.

Contribuția la geografia istorică prin concluzii care pot să fie conturate din semnificația originală a numelor de locuri și din stratificarea termenilor nu poate fi ignorată chiar dacă cele mai subtile nuanțe ale termenilor utilizați ar putea să scape publicului dar nu și cercetătorului.

Observațiile pe hartă, care urmăresc rolul factorilor geografici în instalarea elementelor desemnate prin denumire, evidențiază tipuri de peisaj și conduc la aprecieri asupra posibilelor tendințe de evoluție.

În cazul Dobrogei, mare parte din vegetația spontană a fost tot mai mult înlocuită prin culturi agricole și alte utilizări antropice. Încâ din anii ridicării hârții citate, suprafața terenurilor arabile se întindea pe zeci de mii de hectare.

A reflecta acum asupra toponomasticii fitogeografice inclusă realităților cartografice, echivaleazâ cu a gândi pe de o parte la datele asupra covorului vegetal șn deceniul opt al secolului trecut cât și asupra învâțămintelor rezultate din valorificarea teritoriului prin rețeaua rutieră , construcții , spații desțelenite și defrișate, pășni, fânețe.

 

 

FUNCȚIA DIA- ȘI PROGNOSTICĂ A TOPOPEDONIMULUI KARASULUK PE HARTA

TOPOGRAFICĂ A DOBROGEI DIN ANII 1880-1883

Stoica Antonela

Colegiul Național “Sf.Sava” București

Harta Topografică a Dobrogei din anii 1880-1883, prima hartă oficială a teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră a fost realizată de Marele Stat Major al Armatei Române. Destinată să servească interesele cadastrului, Harta Topografică a Dobrogei a fost executată la scara 1:10.000 în proiecția echivalentă Bonne, care păstrează nedeformate suprafețele.

Ca și pentru cadastru, Harta Topograficăa Dobrogei reprezintă pentru toponimie un document esențial. Inventariind detaliile, lucrarea cartografică în cauză a răspuns și necesității exprimate prin ordinele ministrului de război de a înregistra fidel și precis toponimele. Unul dintre ele, Karasuluk, evidențiază interesul localnicilor pentru acest tip aparte de sol, pe care dr. ing. N.Florea și colab. aveau să-l caracterizeze în anul 1964.

Bazându-se în principal pe informațiile obținute în teren, prelucrate și conservate prin mijloace de reprezentare specifice, Harta Topografică a Dobrogei fixează, păstrează și transmite date de planimetrie și altimetrie utile pentru realizarea studiului condițiilor de mediu în care a evoluat la momentul respectiv tipul de sol amintit. Curbele de nivel cu echidistanța de 5m facilitează calculul pantelor, cunoașterea orientării versanților, individualizarea sensului și repartiției proceselor hidrodinamice de suprafață. Analiza covorului vegetal și a modului de utilizare a terenului redat în hartă, oferă date utile pentru identificarea gradului de vulnerabilitate al arealelor denumite Karasuluk.

În lucrare se utilizează metoda analizei conținutului hărții, asociată cu tehnicile G.I.S., obținându-se noi strate de informații care coroborate cu studiul din 1964 pot fi folosite în aplicații legate de managementul unor acțiuni practice ca și în cercetarea geografică.

 

 

VARIABILITATEA UNOR INDICI FIZICO-CHIMICI AI SOLURILOR ÎN INTERIORUL

SONDAJELOR DE MONITORING FORESTIER (NIV. II)

Surdu Aurelia, Geambașu N.

Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București

Cercetările efectuate în rețeaua de monitoring forestier (nivel II- intensiv) asupra solului, au avut ca principii de bază: determinarea unor indici fizico-chimici în repetiții, pe adâncimi standard (0-5, 5-10, 10-20, 20-40, 40-80 cm), utilizând metode acceptate de toate țările participante la programul internațional de cooperare în domeniul forestier (ICP Forest).

Rezultatele obținute se referă la tipul de sol brun argiloiluvial format în condiții bioclimatice sensibil diferite (cereto-gârnițete și șleau).

Variabilitatea indicilor fizico-chimici a fost determinată pentru aciditatea actuală (pH), cationii bazici Ca, Mg, K și Na), azotat total (Nt) și humus (Ht).

Cea mai mică variabilitate o înregistrează pH-ul solului (2-17%), urmat de humus (4-19%), azotul (10-41%) și cationii bazici: Ca (11-49), Mg (14-39), K (20-39) și Na (47-127).

Variabilitatea diferită a unor indici analitici ai solului ridică o serie de aspecte metodologice privind:

- numărul de probe ce trebuie recoltate pentru fiecare indice analitic;

- controlul intern al calității analizelor de laborator;

- eliminarea erorilor sistematice (inclusiv de operator);

- alegerea metodelor care să surprindă cât mai fidel variația în timp a indicilor analitici;

- compararea variabilității aceluiași indice pe diferite tipuri de soluri.

THE VARIABILITY OF SEVERAL PHYSICAL AND CHEMICAL SOIL PARAMETERS IN THE

FOREST MONITORING TEST

The research that done in the forest monitoring plot (level II-intensive) concerning the soil had the basic elements: the determination of several physical and chemical parameters in repetitions, on standard depths, using methods that were accepted by all the countries participating in the international program ICP Forest.

The results are refering to the type of brown argiluvisoil formed in different bioclimatic conditions (stands composed by Quercus cerris, Quercus frainetto, mixtures between these species and forest plain mixtures).

The parameters’s variability was determined for the actael acidity (pH), base cations (Ca, K, Na, Mg), total nitrogen (Nt) and the humus (Ht).

The smallest variability is registered by the soil’s pH (2-17%), followed by the humus (4-19%), the nitrogen (19-41%) and the base cations: Ca (11-49%), Mg (14-39%), K (20-39%) and Na (47-127%).

The different variability of some of soil’s analytic parameters raise several methodological aspects concerning:

- the number of sample that must be collected for every analytic parameter;

- the elimination of systematic errors;

- the methods’s selections which catches the best the temporal variation of the analytical parameters;

- the variability’s comparing of the some parameter on different soil types;

- the inner control of lab analysis’s quality.

 

 

MINERALOGIA HISTOSOLURILOR DIN BAZINUL DORNELOR (I).

OXIZI SI OXIHIDROXIZI DE FIER

(HIDROGOETHIT, HYDROHEMATIT, FEROHIDRIT, HEMATIT, MAGHEMIT SI MAGNETIT)

Șabliovschi V., Bulgariu D.

Universitatea "Al. I. Cuza" Iași.

Cuvinte cheie: histosol; mineralogie; minerale cu fier

Studiul efectuat de noi asupra mineralogiei histosolurilor din Bazinul Dornelor a urmarit in special determinarea cantitativa a mineralelor cu fier (hidrogoethit, hydrohematit, ferohidrit, hematit, maghemit si magnetit) si caracterizarea lor chimico-mineralogica. De asemenea, a fost studiata distributia acestor minerale pe profiluri si corelatiile geochimice dintre acestea.

Determinarea continutului de minerale s-a facut prin analize microscopice, difractometrie de raze X si analize spectrale in IR.

Separarea si concentrarea mineralelor din probe s-a facut dupa o metodologie proprie utilizand succesiv metodele de separare cu lichide grele, magnetica izodinamica si extractie cu solventi. Analizele chimice si spectrale au fost efectuate atat pe probele brute, cat si pe fractiunile minerale separate si concentrate.

Mineralele studiate se intalnesc sub forma de ooide si bobovine cu diametru de 1 - 1,5 cm, formand nivele cu grosimi de 0,01 - 0,2 [m]. Trasarea diagramei log [CO32-] = f(pH) a permis delimitarea campurilor de stabilitate termodinamica pentru mineralele studiate.

Continutul mediu al histosolurilor studiate in minerale cu fier: hidrogoethit = 91 [%]; hematit = 1,5 [%]; maghemit = 1 [%]; hidrohematit = 4,6 [%] si goethit = 5 - 9 [%]. Pe profile s-a evidentiat inlocuirea nivelului de goethit si hidrogoethit cu unul de ferohidrit si siderit, dupa care se trece la turba oligotrofa.

Continutul de magnetit: (a)-pe fractiunea bruta: 4,11 [%]; (b)-pe fractiunea granulometrica < 0,5 mm: 9,81 [%];

(c) - pe fractiunea granulometrica 0,5 - 0,1 [mm]: 9,16 [%] si

(d)-pe fractiunea granulometrica 0,1 - 0,01 [mm]: 11 [%].

Mineralele magnetice contin: (a)-fractiunea paramagnetica: 10,6 [%] siderit; 15 [%] hidrogoethit; 35,4 [%] magnetit si 4,1 [%] maghemit; (b)-fractiunea slab magnetica: 15 [%] siderit; 38 [%] hidrogoethit si 44 [%] maghemit + hematit.

Compozitia chimica a ferohidritului (din cenusa): Fe2O3 = 87 [%]; Al2O3 = 4,6 [%]; TiO2 = 0,10 [%]; MnO = 0,09 [%]; P2O5 = 2,38 [%]; CaO = 2,41 [%]; MgO = 1,00 [%]; Na2O = 0,4 [%]; K2O = 0,05 [%]; SO3= 0,3 [%] si SiO2 = 1,32 [%]. Hematitul contine: hidrohematit 87,5 [%] si siderit 12 [%].

HISTOSOILS MINERALOGY ON THE DORNA BASIN (I).

IRON OXYDES AND OXYHYDROXIDES (HYDROGOETHITE, HYDROHEMATITE, FEROHYDRITE, HEMATITE, MAGHEMITE AND MAGNETITE)

Key words: histosols; mineralogy, iron minerals

The study, that we made, about the mineralogy of histosols from Dornaâs Basin had the purpose the cantitative determination of the iron minerals (hydrogeothit, hydrohematit, ferohidrit, hematit, maghemit and magnetit) and their chemical - mineralogical caracterisations. It was also studied the minerals distribution on the laminated moulded sections and the geochemical corelations between them.

The determination of mineralogical content was made by microscopical analysis, RX-difractometry and IR-spectral analysis. The separation and concentration of the minerals of the testes was made with the help of the our metodology using succesivly the methods of separation with heavy liquids, the izodinamic magnetics and the extraction with solvents.

Chemical and spectral analysis were made on the crude tests and also on the mineralogycals cuts spectrated and concentrated.

The minerals we studied are met on the shope of ooids and bobovines with and diametre of 1 - 1,5 cm, all gathered as levels with bulknees of 0,01 - 0,2 [m]. The drawing of the diagrame log [CO32-] = f(pH) permitted the delimitation of the heat thermodynamic filds for the minerals we studied .

The medium content of histosols studied in iron minerals: hidrogoethit = 91 [%]; hematit = 1,5 [%]; magemit = 1 [%]; hidrohematit = 4,6 [%] si goethit = 5 - 9 [%].

The changnig of goethit and hidrogoethit level with another with ferohidrit and siderit on the sections had been shown, after that "turba oligotrofa" is reached.

The magnetit contend: (a)-on the brute cut: 4,11 [%]; (b)-on the granulometric cut < 0,5 mm: 9,81 [%]; (c)-on the granulometric cut 0,5 - 0,1 mm: 9,16 [%]; (d)-on the granulometric cut 0,1 - 0,01 mm: 11 [%].

The magnetical minerals contain: (a)-paramagnetical cut: 10,6 [%] siderite; 15 [%] hidrogoethite; 35,4 [%] magnetites and 4,1 [%] maghemite; (b)-low magnetical cut: 15 [%] siderite; 38 [%] hidrogoethite and 44 [%] maghemite and hematite.

 

 

MINERALOGIA HISTOSOLURILOR DIN BAZINUL DORNELOR (II).

OPALUL SI CALCEDONIA

Șabliovschi V., Bulgariu D.

Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi

- apar in complecsi cu compusi organici organici si sub forma de particule coloidale si subcoloidale

- rezulta din degradarea montmorillonitului, cloritului, biotitului, caolinitului; mai rar din chamazit

- spectroscopia IR evidentiaza prezenta opalului, calcedoniei si cuartului

Opalul si calcedonia eflorescente alb-galbui, cu dimensiuni ale agregatelor de 0,5 - 1 mm cu luciu sticlos conservand uneori fitomorfoze din vegetatia supus procesului de turbuficare

- indicikle de refractie 1,480 la opal si 1,513 la recristalizarea opalului in calcedonie si 1,522 la formatiunile aciculare de calcedonie

- sunt insolubile in H2SO4, HCl si HNO3, solubilizare brusca in KOH 20 % la cald

- cuartul: granule singulare rotunjite cu indice de refractie 1,48 confirmand ca rezulta din alterarea cloritelor

- opal = 95 - 97 % SiO2; masa pulverulenta

- apar numai in orizontul de suprafata in perioadele cu precipitatii reduse si temperaturi 25 - 28 oC (iulie - august)

- silicea are un regim fluctuant in privinta distributiei in orizonturile histosolurilor in functie de precipitatii: perioade secetaoase - la suprafat: perioade ploioase - la adancime maxim pana la orizontul fibric (silicea mobila) - numai pentru histosoluri;

 

 

HISTOSOLURILE DIN BAZINUL DORNELOR (III).

GEOCHIMIA ELEMENTELOR MAJORE (Si, Al, Fe, P, Ca, Mg, Na si K)

Șabliovschi V., Bulgariu D.

Universitatea "Al. I. Cuza" Iasi

Cuvinte cheie: histosol, mineralogie, geochimie

Scopul lucrarii l-a constituit determinarea continutului de elemente majore (Si, Al, Fe, P, Ca, Mg, Na si K) si stabilirea corelatiilor geochimice existente intre elementele, respectiv, intre acestea si continutul de humus a histosolurilor din Bazinul Dornelor. Au fost determinate elementele majore, cenusa si cocsul din 25 probe, iar pe 8 probe s-a determinat continutul de deuteriu.

Limitele de variatie a continuturilor elementelor majore determinate in cenusa sunt urmatoarele: SiO2 = 1,05 - 4,00 [%];

Al2O3 = 4,0-7,19 [%] (Al2O3 / SiO2 = 0,004 - 1,36); CaO = 0,25 - 0,48 [%]; MgO = 0,20-0,80 [%]; FeO = 0,002 - 0,57 [%]; Fe2O3 = 0,01-0,12 [%] (FeO / Fe2O3 = 2,8 - 4,6); Na = 1,60 - 12 ppm;

K = 0,80-4,20 ppm; P2O5 = 0,14 - 0,20 [%]; humus = 26,93 - 19 [%].

Urmarind distributia elementelor majore pe profiluri s-a pus in evidenta predominanta Fe in orizontul hemic si predominanta Al in orizontul sapic; in histosolurile umede legea de distributie este normala, iar in histosolurile deshidratate legea de distributie este lognormala. In general, exista o corelatie pozitiva intre continutul de humus din histosoluri si continutul de elemente majore a acestora (in special pentru Fe, Mg si P).

In baza propriilor studii au fost propuse cateva modele referitoare la acumularea si levigarea elemenetelor majore corelat cu distributia deuteriului in histosolurile studiate.

 

 

COMUNITĂȚI DE ENCHITREIDE DIN MUNȚII RARĂU ȘI CODRUL SECULAR SLĂTIOARA

Ștefan V.

Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca

Cercetările de faunistică și biodiversitate asupra comunităților de enchitreide din sol în ecosisteme forestiere din Munții Rarău și Codrul Secular Slătioara s-au efectuat în sistem itinerant în anul 1998.

Materialul faunistic colectat este bogat și prezintă o diversitate specifică a comunităților de enchitreide bună. Semnalăm prezența a 25 de specii aparținătoare la 7 genuri.

Speciile dominante sunt pentru toate ecosistemele studiate: Achaeta camerani, Achaeta eiseni și Marionina vesiculata. Semnalăm o specie nouă pentru fauna României, Buchholzi appendiculata și câteva specii rare ca: Achaeta affinis, Lumbricillus knolneri, Mesenchytraeus sanguineus, Enchytraeus fragmentosus etc.

THE ENCHYTRAEIDAE COMMUNITIES IN RARAU MOUNTAINS

AND SECULARY WOOD SLATIOARA

The paper deals with faunistic and biodiversity studies on Enchytraeidae communities in forestry ecosystems in Rarau Mountains and Seculary Wood Slatioara.

The study was effectuated in the summer of 1988 in itinerant system.

There is a reach faunistic material from quantitative point of view and a high communities specific diversity. We carried out 25 Enchytraeidae species which bilong to 7 genus.

The dominant species for all forestry biotops are: Achaeta camerani, Achaeta eiseni and Marionia vesiculata. We found a new species for Romanian fauna, Buchholzia appendiculta and some rare species for Romania: Achaeta affinis, Lumbricillus knolneri, Mesenchytraeus sanguineus, Enchytraeus fragmentosus etc.

 

 

PROTONAREA COLOIZILOR IN SOLURI SATURATE CU CATIONI BAZICI,

MIJLOC NECONVENȚIONAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A NUTRIȚIEI MINERALE

A PLANTELOR CULTIVATE

Ștefănescu Daniela, Borlan Z.

ICPA – București

Lucrarea se referă la câteva modalități neconvenținale de îmbunătățire a nutriției cu fosfor și unele microelemente (Fe, Mn, Zn, Cu) a plantelor cultivate pe soluri saturate cu cationi bazici. Prin protonarea coloizilor din astfel de soluri, se determină o creștere a mobilității fosforului din fosfații superiori de calciu și o intensificare a mobilizării microelementelor din rezerva nutrițională aflată în fracțiunea fină a solului.

Durata și efectul pozitiv al protonării coloizilor din solurile saturate cu cationi bazici asupra regimului fosforului și microelementelor sunt determinate de diferența dintre tăriile de legătură ale protonilor de acidoizii aflați la suprafața coloizilor solului, în special fosfații, hidroxizii și sărurile microelementelor. Considerând că această tărie de legare a protonilor de acidoizii solului este invers proporțională cu energia lor liberă de disociere în soluția solului, se poate presupune durata prelungită a existenței procesului și efectul benefic asupra nutriției plantelor cu fosfor și microelemente.

Datele experimentale obținute până în prezent confirmă baza teoretică de la care s-a pornit, evidențiindu-se efectul pozitiv al protonării coloizilor supra plantelor cultivate în soluri saturate cu cationi bazici care poate dura cel puțin 5 ani. Studiile viitoare, necesare de realizat, în câmpuri experimentale și de laborator vor putea confirma și dezvolta diferitele aspecte evidențiate până în prezent.

Scopul acestei lucrări este de a da câteva informații generale, de principiu, asupra studiului legat de influențarea nutriției minerale a plantelor prin protonarea coloizilor din soluri saturate cu cationi bazici cu referiri speciale la fosfor și microelemente.

PROTONATION OF COLLOIDS TO IMPROVE PLANT MINERAL NUTRITION

ON ALMOST BASE-SATURATED SOILS

Key words: protonation of colloids in base-saturated soils; bioavailability of phosphorus from highly basic calcium phosphates and of metal micronutrients

The paper deals with some unconventional ways and means of improving phosphorus and metallic micronutrients (Fe, Mn, Cu, Zn) nutrition of cultivated plants on base-saturated soils, especially by protonation of their colloids so giving rise to an increased bioavailability of phosphorus from highly basic calcium phosphates and to an enhancement of micronutrient mobilization from existing nutrient reserves in fine fraction of soils.

The authors suggest that extent and duration of significant positive effect of colloid protonation as well as its economics in crop production, are all closely connected with binding strength of protons in soil acidoids especially phosphates and hydroxillic surfaces containing metallic micronutrients as hydroxides and basic salts. Considering that binding strength of protons in the acidoids on the surface of soil colloids is inversely related to free energy of their dissociation into soil solution one may expect a prolonged duration of their existence and beneficial effect on phosphorus and micronutrient nutrition of plants.

Indeed, existing experimental data have shown that beneficial effect of colloid protonation on cultivated plants in base-saturated soils may last for at least five years, subject to further confirmation by currently performed accurate plant field and laboratory experiments.

The aim of the paper is to give an account and a general information on ,,state of art" in the problem of influencing mineral nutrition of plants by colloid protonation on base-saturated soils on the expense of existing phosphorus and micronutrients reserves in the fine fraction of these soils.

 

 

RELATIA DINTRE FERTILIZARE SI FERTILITATEA SOLULUI PE CERNOZIOMUL

DIN CAMPIA TRANSILVANIEI

Ștefănescu Maria, Ionescu Gh.

Stațiunea de Cercertări Agricole Turda

In experiența de lunga durată, pe un cernoziom argilo-iluvial vertic, a fost studiată evoluția însușirilor de fertilitate: pH, conținut de humus, azot total, fosfor mobil și potasiu schimbabil, după 28 de ani de aplicare a dozelor progresive de îngrășăminte cu azot, fosfor, potasiu.

Azotatul de amoniu a determinat o scădere a pH-ului cu 1,84 x 10-4 unități pH la fiecare kg de azot aplicat.

Fertilizarea minerală a condus la realizarea unui bilanț negativ al humusului în sol. In varianta nefertilizată s-a înregistrat o scădere de 0,57%, iar în varianta fertilizată anual cu 120 N + 120 P kg s.a. / ha, o scadere de 0,21%.

Conținutul de: azot total, fosfor mobil și potasiu schimbabil a suferit modificări în funcție de felul ingrășămintelor și dozele aplicate.

EFFECT OF LONG-TERM APPLICATION OF FERTILIZERS ON THE AGROCHEMICAL PROPERTIES OF VERTIC CLAYEY ILLUVIAL CHERNOZEM AT TURDA

Evolution of fertility traits: pH, humus, content, total nitrogen, mobile phosphorus and exchangeable potassium was studied in stationary, long-term experiments on a vertic clayey illuvial chernozem, after 28 years of application of progressive rates of nitrogen, phosphorus and potassium fertilizers.

Ammonium nitrate determined pH decrease by 1.84 x 10-4 pH units for each kg of nitrogen applied.

Mineral fertilization led to achieving a negative balance of soil humus. In the unfertilized variant 0.57% decrease has been recorded, while in the variant annually fertilized with 120 N + 120 kg/ha P a.i. decrease was 0.21%.

Contents in: total nitrogen, mobile phosphorus and exchangeable potassium recorded changes, depending on fertilizer kind and rates applied.

 

 

CERCETĂRI MICROMORFOLOGICE PRIVIND INFLUENȚA POLUĂRII CU METALE GRELE

ASUPRA SOLURILOR DIN REGIUNEA BAIA MARE

Taină Ioana*, Lăcătușu R.*, Nedelcu C.**, Papacostea P.*, Rîșnoveanu I.*, Taină Șt.***

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

** Prospecțiuni S.A.

*** Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București

Lucrarea are ca scop punerea în evidență, pe baza analizei micromorfologice, a unor aspecte particulare determinate de poluarea solurilor cu metale grele.

Au fost analizate secțiuni subțiri și șlifuri din trei profile de sol din regiunea Baia Mare: un sol brun argiloiluvial de la Ferneziu și două luvisoluri albice pseudogleizate de la Mocira.

Au fost remarcate următoarele particularități:

MICROMORPHOLOGICAL RESEARCHES ON THE INFLUENCE OF THE POLLUTION

WITH HEAVY METALS IN BAIA MARE REGION

The purpose of the paper is to reveal by micromorphological analysis some particular aspects determined by soil pollution with heavy metals.

Thin sections and polished blocks from three soil profiles from Baia Mare region were analysed: an Argillic Forest Brown Soil from Ferneziu and two Pseudogleyed Albic Luvisols from Mocira.

The next characteristics are noticed:

- the pyroxene grains from the matrix of the soil are strongly corroded due to the aggressiveness of the medium.

 

 

CERCETĂRI GEOBOTANICE PRIVIND ASOCIAȚIILE VEGETALE DEZVOLTATE

PE MICRORELIEFUL DE PE MARGHILE DIN MUNȚII BUCEGI

Taină Șt.*, Bălăceanu V.**, Taină Ioana**, Opriș M.**, Berde Sofia**

*Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București

**Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

Lucrarea surprinde câteva aspecte privind evoluția vegetației pe marghile de diferite dimensiuni (mai tinere sau mai evoluate), de la stadiul de colonizare (în urma defrișării jneapănului) cu mușchi și licheni, până la stadiul de pajiște cu Nardus stricta, în corelație cu principalele caracteristici fizice și morfologice ale acestor formațiuni.

Urmărind distribuirea principalelor specii vegetale pe microrelieful de margile se constată că specii cu valoare furajeră (Festuca rubra), caracteristice etajului bioclimatic inferior, se dezvoltă în spațiul dintre marghile, la adăpost de vânturile puternice, în timp ce specii zonale, caracteristice etajului jneapănului, fără valoare furajeră (Polytrichum juniperinum, Nardus stricta etc.) ocupă pozițiile mai înalte. Ca urmare, animalele valorifică cu predilecție vegetația dintre marghile, nivelarea acestora trebuind a fi făcută așadar cu multă precauție.

GEOBOTANICAL RESEARCHES CONCERNING THE VEGETATION ASSOCIATIONS

DEVELOPED ON THE THUFURS LANDFORMS FROM THE BUCEGI MOUNTAINS

The paper presents some aspects concerning the vegetation evolution on thufurs of different size (younger or older), from the first colonisation stage (due to the deforestation of Pinus mugo) with mosses and lichens, to the pastoral stage with Nardus stricta, correlated with the principal physical and morphological characteristics of these formations.

The distribution of the main vegetation species on thufurs shows that species with pastoral value, like Festuca rubra, from an inferior bioclimatic belt, growth between the thufurs, being protected against the strong winds, while zonal species of the Pinus mugo belt, without pastoral value (Polytrichum juniperinum, Nardus stricta etc.) are developed on the top. Therefore, the animals are grazeing especially the vegetation located between the thufurs, the levelling of these having to be done very carefully.

 

 

REGIMUL UMIDITĂȚII SOLURILOR DIN ZONELE PRETERASICĂ, CENTRALĂ ȘI DE

GRIND ALE INCINTEI ÎNDIGUITE ALBIȚA - FĂLCIU (SECTORUL SUD)

Tomiță O., Filipov F.

Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

Cercetările au fost efectuate în staționarele pedo-hidrogeologice Fh8; Fh5; Fh7 amplasate în cele trei zone caracteristice profilului transversal al incintei îndiguite : zona preterasică, centrală și de grind.

Regimul hidric al solurilor s-a urmărit pe o perioadă de cinci ani consecutiv, în urma determinării umidității momentane a probelor de sol prelevate decadal, în perioada de vegetație și lunar în sezonul rece, pe adâncimea 0 - 150 cm.

Adâncimea apei pedofreatice s-a urmărit la foraje definitive și prin sondaje de moment executate anotimpual.

Dinamica umidității solului a fost redată prin cronohidroizoplete ce au delimitat treimea inferioară, mijlocie și superioară din intervalul umidității active (IUA), precum și excesul s-au deficitul de umiditate.

Regimul umidității solurilor a fost influențat de precipitații, compoziția granulometrică adâncimea nivelului pedofreatic (lunca centrală și preterasică), presiunea hidrostatică exercitată de nivelul apei din Prut precum și de normele anuale de irigație aplicate.

 

 

INFLUENȚA LUCRĂRILOR HIDROAMELIORATIVE ASUPRA EVOLUȚIEI STĂRII DE

SALINITATE ȘI ALCALINIZARE A SOLURILOR DIN ZONELE CARACTERISTICE ALE

INCINTEI ÎNDIGUITE ALBIȚA - FĂLCIU

Tomiță O., Filipov F.

Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară Iași

Cercetărilor solurilor din incinta îndiguită sub aspect agropedologic și pedoameliorativ prezintă importanță deosebită deoarece prin înlăturarea inundațiilor, și executarea unor lucrări complexe de îmbunătățiri funciare, solurile suferă modificări esențiale în sens pozitiv sau negativ în funcție de noile condiții ale terenurilor amenajate.

Evoluția regimului hidrosalin al solurilor aluviale din incintă s-a urmărit în staționarele pedo-hidrogeologice (Fh8; Fh5; Fh77) amplasate în zonele preterasică, centrală și de grind, pe fondul lucrărilor de desecare și irigații.

Lucrăriule de desecare executate au determinat eliminarea excesului de umiditate din arealele depresionare și cultivarea acestor terenuri. ăn urma exploatării terenurilor ca arabil, desecat și neirigat se constată accentuarea procesului de salinizare secundară a solurilor datorită prezenței la mică adâncime a apei pedofreatice puternic mineralizată.

Aplicarea irigațiilor pe fond desecat, a contribuit la adâncimea conținutului de săruri ușor solubile a solurilor din zona centrală a incintei.

Solurile din zona grindului cu textură mijlocie și permeabilitate bună se mențin nesalinizate în urma aplicării irigațiilor.

 

 

COMPOZIȚIA MINERALOGICĂ A ARGILEI DIN UNELE SOLURI POLUATE CU PETROL

ȘI APĂ SĂRATĂ DIN SCHELELE PETROLIERE AMPLASATE

ÎN DIFERITE UNITĂȚI GEOMORFOLOGICE DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI

Toti M., Crăciun C.

ICPA - București

În această lucrare autorii prezintă compoziția mineralogică a argilei din unele soluri poluate cu petrol și apă sărată de către schelele petroliere ce activează pe teritoriul României.

Pentru aceasta s-au selecționat 25 de profile de sol, poluate cu petrol și apă sărată, amplasate atât în zone montane, subcarpatice de platformă și podiș cât și zone de câmpie.

Compoziția mineralogică a argilei din probele de sol a fost obținută cu ajutorul metodelor de difracție a razelor X spectroscopie în infraroșu.

S-au obținut rezultate privind situația paragenetică a argilei în zonele investigate ca și modul de distribuție a mineralelor argiloase pe grupe de relief, punând în evidență preponderența unuia sau altuia dintre acestea.

În încheiere s-a efectuat un studiu privind interacțiunea mineralelor argiloase cu petrolul deversat pe sol, punându-se în evidență faptul că această abordare permite elucidarea unor aspecte privind modul cum poluantul interacționează cu solul pe care s-a produs poluarea.

MINERALOGICAL COMPOSITION OF CLAY FROM SOME SOILS POLLUTED WITH OIL AND

SALTY WATER BY OIL DERRICK IN DIFFERENT GEOMORPHOLOGICAL

AREAS FROM ROMANIA

The paper presents the mineralogical composition of the clay (< 2 m m) from some soils polluted with oil and salty water, by the oil derricks, which work on the Romanian territory.

There were selected 25 soil profiles polluted with oil and salty water, located either in the mountain and hilly regions, platform and tableland, or in the plane zone.

The mineralogical composition of clay from soil samples were obtained by X ray diffraction methods (infrared spectroscopy).

The results showed the paragenetic situation of clay in the investigated areas, as well as the distribution of clay minerals by relief groups, pointed out their different proportions. A study concerning the interaction between the clay and oil overflowed on the soil, which permitted to cleared up some aspects concerning the interaction between the pollutant and the polluted soil, were also performed.

 

 

EFECTELE UNOR MĂSURI AMELIORATIVE ASUPRA PLANTELOR DE PORUMB CULTIVATE

PE SOLURI POLUATE CU PETROL - CERCETĂRI ÎN CASA DE VEGETAȚIE

Toti M., Dumitru M., Motelică D.M., Constantin Carolina, Căpitanu V.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, București

În această lucrare autorii prezintă rezultatele unor experiențe efectuate în casa de vegetație, unde, soluri poluate cu petrol în diferite doze au fost supuse acțiunii unor măsuri ameliorative, în scopul observării efectului acestora asupra plantelor de porumb. Rezultatele sunt prezentate în două faze, una referindu-se la înălțimea medie a plantelor de porumb (cm) și alta la masa boabelor (9/vas).

În cadrul experiențelor s-a studiat efectul acțiunii a doi factori asupra solului. Primul factor, nivel de poluare cu țiței, a avut următoarele graduări: martor , 0,5%, 1% și 5% grad de încărcare.

Al doilea factor, metoda ameliorativă, a fost divizat și el în două: fertilizarea cu compost și fertilizarea cu NH4NO3. Fiecare dintre acestea au următoarele graduări: fără compost, 15t/ha, 30t/ha și 45t/ha în cazul primului și nefertilizat, 400 Kg/ha, 800 Kg/ha și 1200 Kg/ha în cazul celui de-al doilea.

Rezultatele obținute au pus în evidență care este cel mai eficient tratament în cazul fiecărei doze de poluant aplicat.

EFECTS OF SOME MELIORATIVE IMPROVMENTS ON MAIZE CULTIVATED ON SOILS

POLLUTED WITH OIL - RECHERCHES IN THE GREEN HOUSE

The paper presents the results of some experiments in the greenhouse. Soils polluted with different admixtures with oil and subjected to some meliorative improvements were studied, to observe their effect on maize crop.

The results are presented in tow phases: one concerning the average maize high (cm) and the other concerning the grain mass (9/pot).

During the experiments there were studied the effects of two factors on the soil. The first one was the level of the oil pollution with the following graduations: control, 0.5%, 1% and 5% pollution level. The second one was the meliorative method, with two divisions: fertilization with compost and fertilization with NH4NO3. Each fertilization has the following graduation: without compost, 15 t/ha, 30 t/ha and 45 t/ha respectively and nonfertilized, 400 Kg/ha, 800 Kg/ha and 1200 Kg/ha respectively.

The results showed which treatment was the most efficient for each dose of pollutant applied.

 

 

PAJIȘTILE DIN BANAT, EVOLUȚII RECENTE ȘI STAREA LOR ACTUALĂ DE SĂNĂTATE

 

Țărău Irina, Țărău D., Popovici Ecaterina, Chisăliță Gh.

O.J.S.P.A Timiș

Pornind de la marea diversitate structurală și funcțională a condițiilor pedoclimatice, generată în cea mai mare parte de existența formelor de relief, autorii încearcă să prezinte în lucrarea de față câteva aspecte referitoare la degradarea terenurilor, fenomene și procese generate de acțiunea factorilor naturali și a celor social – economici.

Producția furajeră realizându-se sub acțiunea preponderentă a factorilor de mediu (naturali sau modificați antropic), cunoașterea în detaliu a capacității de producție a fiecărei porțiuni de teritoriu poate constitui pentru decident un instrument eficace în alegerea unor procedee de lucru care să favorizeze o utilizare eficientă a resurselor funciare.

Cercetările efectuate, în acest sens au demonstrat faptul că pajiștile (permanente sau cultivate) constituie o categorie specială a terenurilor agricole, pe care se pot aplica diferite tehnologii de cultură, în funcție de potențialul de producție al solurilor și de stadiul de degradare al acestora.

De asemenea, cunoscând și evaluând rolul solului ca suport al existenței pajiștilor, în vederea dezvoltării unei agriculturi raționale, se poate pune în operă valorificarea superioară a trei funcții importante ale acestora: cea de producție, cea de ameliorare și cea de protecție a solului.

MEADOWS OF BANAT, LATEST EVOLUTIONS AND THEIR PRESENT STATE OF HEALTH

Starting from the great structural and functional diversity of the pedoclimatic conditions because of the variability in relief shape, the authors try to present in this paper some aspects concerning to the land degradation which take place under the action of natural or anthropic factors.

Because the forage production achieved upon the preponderant environmental factors (natural or anthropic modification) it is very important in detail the production capacity of each section of the territory and that can be an authentic instrument for a decision – making under certainty and an efficient use of the land resources.

The investigations effected demonstrated that the meadows constitute a special category for agricultural land in which we can applied varied cultivation technology in accordance with the potential production of the soil and with the degradation stage of the soil.

It will be necessary to capitalize, for a sustainable agriculture, three important functions of the meadows: that one for the production, for the improvement and for the land protection.

 

 

TRAVERSĂ PEDOLOGICĂ ÎN MUNȚII POIANA RUSCĂ – DEALURILE LIPOVEI

Țărău D., Rogobete Gh.*,Tudor V., Beutură D.

O.J.S.P.A Timis

* Universitatea Politehnica Timișoara

O secvență de soluri dispuse pe un aliniament ce pleacă din Munții Poiana Ruscă, de la circa 1200 m, coboară în glacisurile din zona Fârdea – Surduc – Traian Vuia, traversează Lunca râului Bega și urcă în Dealurile Lipovei, oferă o mare diversitate a materialului parental – roci și minerale extrem de variat㠖 a reliefului, vegetației, factorului antropic și a duratei solificării.

Pe lângă analizele fizico – chimice clasice, sunt realizate și analize speciale care au permis elucidarea unor procese pedogenetice, existența unor orizonturi melanice, comportarea solurilor la acțiunea erozivă a apelor, stagnarea apei, etc.

PEDOLOGICAL TRAVERSE IN MOUNTAIN POIANA RUSCA TO HILLS LIPOVA

A soil sequence disposed on a line with the starting – point in Mountain Poiana Rusca at level of about 1200 m, which go down in the glacis from the Fârdea – Surduc – Traian Vuia zone, traverse the fload – plain of the river Bega and climb up in Hills Lipova, that offer a great diversity for the parent materials, relief, vegetation, anthropic factor and the length of the soil / forming process.

A series of physical, chemical and mineralogical analysis permitted to elucidate some pedogenesis process and correlation between soils and relief, the presence of melanic horizons, the soil erodability and the pseudogleyzation intensity.

 

 

IMPACTUL ACTIVITĂTILOR ANTROPICE ASUPRA ZONEI DE PROTECTIE INTEGRALĂ

“LACUL POTCOAVA”

Ulvoczki C., Gheorghiu G., Știucă R , Ochea Marlena*

I.N.C.D.D.D. Tulcea

* A.R.B.D.D.Tulcea

Zona de protecție integral㠓Lacul Potcoava” are o suprafață de 652 ha și cuprinde teritoriul dintre lacurile Babinții Mari, Babinții Mici și Potcoava, inclusiv. Cea mai mare suprafață este ocupată de ape stagnante dulci, cu o vegetație dominantă de specii adaptate la variații mari ale salinității. Este loc de cuibărit și hrănire pentru un număr mare de păsări protejate prin convenții internaționale și chiar monumente ale naturii (egreta mică). De asemenea, este loc de refugiu pentru vidră, nurcă, hermelină ș.a.

Lucrarea prezintă rezultatele investigațiilor efectuate privind identificarea principalelor activități umane cu efect major asupra factorilor abiotici și biotici ai mediului din zona de protecție și zona tampon “Lacul Potcoava”.

În perimetrul ariei protejate

Singura activitate admisă este colectarea de material biologic în scop științific.

Celelalte activități (pășunatul, pescuitul, recoltarea materialului cinegetic, recoltarea stufului, ciupercilor, plantelor medicinale), deși sunt tradiționale, pot fi considerate acte de contravenție și unele chiar de braconaj.

În afara ariei protejate , activitățile economice cu impact semnificativ sunt: creșterea animalelor, recoltarea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul neorganizat.

THE IMPACT OF THE ANTHROPIC ACTIVITIES ON “ POTCOAVA LAKE ”

COMPLETE PROTECTION ZONE

The “Potcoava Lake” complete protection zone has 652 hectares area and includes, inclusively, the territory between “Babinții Mari” and “Babinții Mici” lakes. Sweet stagnated waters occupying the greatest part of area, with an prevailing vegetation of species adapted to big variations of salinity.

It’s a place of nestling and feeding for a great number of birds, protected by international conventions and even natural monuments (Egretta garzetta). It is also refuge for Lutra lutra, Mustela lutreola, Mustela erminea and others.

The study presents the results of the accomplished investigations concerning the identification of the main human activities with an major effect on the biotic and abiotic factors of the environment from the “Potcoava Lake” complete protection zone and blotter zone.

In the perimeter of the protected zone

The collecting of biologic material into scientific purpose is the only admitted activity.

The other activities (pastureizing, fishing, collecting of the cinegetic material, collecting of the reed, of the mushrooms, of the medicinal herbs), although they are traditional, can be considered acts of contravention and some of them, even poaching.

In the outside part of the protected zone, the economic activities with significant impact are: the animals breeding, the reed collecting, the hunting, the fishing, the unorganized tourism.

 

 

PRODUCTIVITATEA AGROECOSISTEMELOR IRIGATE

Ungurean V., Pântea Ala, Ciumac Ala

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

S-a stabilit, că irigația de lungă durată contribuie la redistribuirea fracțiunilor granulometrice pe profil, majorându-se conținutul argilei din contul fracțiunei 0,005-0,001 mm în orizontul activ (DL0,95 = 1,1); la degradarea hidrostabilității agregatelor ( > 0,25 mm), care se micșorează de la 46,4% până la 35,3% în orizontul 0-40 cm caracterizat prin bulgorozitate. Productivitatea culturilor agricole de pe câmpurilor irigate a fost de 1,3-2,4 ori mai înaltă în comparație cu cele neirigate.

Irigarea a majorat productivitatea (în unități furajere) a asolamentului cerealier cu prășitoare de 1,5 ori si a celui cerealier cu ierburi perene de 1,4 ori. Irigarea timp de 20 ani nu a schimbat compoziția chimică globala a solului, dar a influențat asupra capacității circuitului biologic a N și elementelor de cenușă în asolamentele cercetate.

Pentru culturile luate în studiu capacitatea circuitului biologic este următoarea: lucerna > soia > porumb > spicoase.

Majoritatea elementelor cercetate în sistemul sol - planta se caracterizeaza prin absorbție biologică pozitivă și stabilă, cu excepția natriului, caracterizat prin absorbție negativă.

THE PRODUCTIVITY OF IRRIGATED AGROECOSYSTEMS

It was found that long term irrigation leads to: redistribution of granulometric fractions in the profile, increase of phisical clay at the expense of finaly fraction 0,005-0,001 mm in active horizont (DL 0,95 makes up 1,1); degradation of water resistant structural aggregates (quantity of water-resistant aggregates>0,25 mm) decrease from 46,4% to 35,3% in horizont (0-40 cm), appearance of clod elements.

The productivity of agricultural crops of irrigated fields was 1,3-2,4 times higher than those of non-irrigated. Irrigation in crop rotations increased their productivity in forage units (ton per hectar) 1,5 times as much as in corn-cultivated crop rotation, 1,4 times as much as in corn-grassy crop rotation.

Irrigation being applied during 20 years didn't effect gross analysis of investigated soil, but it effected the capacity of N and ashy elements biological cycle in the field crop rotations.

The biological cycle can be expressed in the following line: lucerne- soy- bean- - maise- cereals. The main part of the explored elements in system soil-crop has positive biological absorbtion and only sodium has the negative one.

 

 

POTENȚIALUL FOLOSIRII TELEDETECȚIEI SPAȚIALE ÎN ȘTIINȚA SOLULUI

Vintiă Ruxandra

ICPA - București

Cuvinte cheie: sol, teledetecție, satelit, paradigma învelișului de sol

Obiectivul principal al lucrării este analizarea potențialului oferit de datele achiziționate de sateliții care evoluează în prezent pe orbită, sau care vor fi lansați în viitorul apropiat, din perspectiva folosirii teledetecției spațiale în știința solului.

Mai întâi sunt evaluate caracteristicile tehnice ale urmăoarelor cupluri “satelit-senzor”:

- Sateliți de rezoluție spațială înaltă / medie, cu senzori din domeniul optic și infraroșu: Landsat 4,5 (senzor TM), SPOT 1,2 (senzori HRV-XS + HRV-P), MIR / Resurs-F (fotocameră KFA-1000), JERS-1 (senzor OPS), IRS-1C senzori LISS-III + PAN), MIR(senzor MOMS-02), SPOT 4 (senzor HRVIR), Ikonos 1, QuickBird (senzori QBP + QBM), EOS-AM (senzor ASTER), Landsat 7 (senzor ETM+) și Resource 21 (senzor M10);

- Sateliți cu senzori radar: ERS 1/2 (senzor AMI-SAR), RADARSAT (senzor SAR), JERS-1 (senzor SAR) și ENVISAT (senzor ASAR).

În continuare sunt luate în considerare cinci paradigme folosite pentru descrierea învelișului de sol: solul conceput ca volum (abordare sintetică), solul conceput ca sumă a părților sale (abordare analitică), solul conceput ca populație care trebuie clasificată (abordare taxonomică), solul conceput ca strat de suprafață care suferă o acțiune antropică în cadrul sistemului "sol-plantă-atmosferă" (abordarea agronomică) și, în sfârșit, solul conceput ca set de volume interdependente, distribuite în peisaj într-o manieră nealeatoare (abordarea holistică).

În final se face o analiză nuanțată a beneficiilor și limitelor teledetecției spațiale văzute ca sursă de date pentru știința solului. Se pornește de la abordările pedologice în care beneficiile prevalează (abordarea holistică, agronomică și sintetică) și se termină cu abordările în care limitele sunt relativ importante (abordarea analitică și în special abordarea taxonomică). Se estimează că cea mai promițătoare direcție de cercetare este asimilarea datelor de teledetecție în modelele de tip "sol-plantă-atmosferă".

POTENTIAL OF SATELLITE REMOTE SENSING APPLIED TO SOIL SCIENCE

Key words: soil, remote sensing, satellite, soil coverage paradigm

The objective of this paper is the analysis of the potential offered by data acquired by satellites already on orbit, or planned to be launch in the near future, seen from the perspective of soil science.

Firstly, the characteristics of the following “satellite – sensor” couples are compared:

- Satellites of high/medium spatial resolution, with optical and infra-red embarked sensors: Landsat 4,5 (TM sensor), SPOT 1,2 (HRV-XS + HRV-P sensors), MIR / Resurs-F (KFA-1000 photocamera), JERS-1 (OPS sensor), IRS-1C (LISS-III + PAN sensors), MIR (MOMS-02 sensor), SPOT 4 (HRVIR sensor), Ikonos 1, QuickBird (QBP + QBM sensors), EOS-AM (ASTER sensor), Landsat 7 (ETM+ sensor) and Resource 21 (M10 sensor);

- Satellites with radar embarked sensors: ERS 1,2 (AMI-SAR sensor), RADARSAT (SAR sensor), JERS-1 (SAR sensor) and ENVISAT (ASAR sensor).

Secondly, five main paradigms of soil coverage are taken into account: soil conceived as a body (synthetic approach), soil conceived in its constituents (analytic approach), soil conceived as a population that has to be classified (taxonomic approach), soil conceived only as topsoil, together with soil-plant-atmosphere exchanges and human influence (agronomic approach) and, finally, soil conceived as a set of bodies related by chorological links and distributed in landscape in a non random manner (holistic approach).

Finally, a balanced analysis of the benefits and limits of satellite remote sensing, seen as source of data for soil science, is presented. This analysis begins with those pedological approaches where benefits prevail (holistic, agronomic and synthetic approaches) and ends with those approaches where limits are rather important (analytic and especially taxonomic approaches). The most promising research direction is considered to be the assimilation of remotely-sensed data into "soil-plant-atmosphere" models.

 

 

EXET 3.1 - SISTEM EXPERT DE EVALUARE TEHNICĂ ȘI ECONOMICĂ A

TERENURILOR AGRICOLE

Vlad V*., Munteanu I*., Vasile C**., Ionescu Ulpia*, Vișan I*., Piticu S*.

* Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

** Institutul de Economie Agrară București

Cuvinte cheie: sisteme expert, evaluarea terenurilor agricole, sisteme expert de evaluare a terenurilor agricole, bonitarea tehnică a terenurilor agricole, bonitarea naturală, bonitarea curentă, bonitarea potențată, evaluarea economică a terenurilor agricole, tehnologii agricole de referință.

Lucrarea prezintă sistemul de programe de calculator ExET - "Sistem EXpert de Evaluare Tehnică și Economică a Terenurilor agricole" - versiunea 3.1. Sunt arătate obiectivele și considerentele care au stat la baza conceperii sistemului. Principiul refolosirii datelor existente (a căror obținere este foarte costisitoare) a condus la alegerea metodologiei de bonitare ICPA-1978. Aceasta, însă, a fost imbunătățită conform metodologiei ICPA-1987 (corectarea unor coeficienți de bonitare, adăugarea unor intercorelări între indicatorii de bonitare), iar indicatorul de poluare a solului a fost redefinit ca "poluarea și alte degradări și deficiențe ale terenului". Au fost definite și implementate trei modele de bonitare tehnică: bonitare naturală, curentă (care ia în considerare lucrările IF și agropedoameliorative în funcțiune) și potențată (ideal), în lucrare prezentându-se cele trei modele și setul de date primare necesare. De asemenea, se prezintă modelul de evaluare economică bazat pe estimarea profitului normalizat (media multianuală per hectar și an, corespunzător unei tehnologii de referință de nivel mediu), precum și rapoartele furnizate de sistem. Metoda de implementare informatică a sistemului se bazează pe utilizarea unui generator specializat de siteme expert ("shell") - ALES. În final se prezintă concluziile de utilizare a sistemului de către diferiți utilizatori, evidențiindu-se interfața de utilizare prietenoasă, de tip sistem expert (bazată pe meniuri și informații de ajutor și explicații bogate), avantajele utilizării de către fermierii agricoli, avantajele evaluării economice, precum și cerințe de noi funcțiuni pentru asemenea tip de sisteme.

EXET 3.1 - EXPERT SYSTEM FOR PHYSICAL AND ECONOMIC EVALUATION OF

AGRICULTURAL LAND

Key words: expert systems, agricultural land evaluation, expert systems for agricultural land evaluation, physical evaluation, natural evaluation, current evaluation, conditional evaluation, potential evaluation, economic evaluation, reference cropping technologies.

The paper presents the expert system for physical and economic evaluation of agricultural land ExET ("sistem EXpert de Evaluare Tehnică și Economică a Terenurilor agricole") - version 3.1. First, the objectives and reasons that founded the system conception are outlined. The principle of re-using the existing data (generally, very expensively obtained) led to choose the land evaluation methodology ICPA-1978 (parametric multiplicative). This methodology was improved according to the methodology ICPA-1987 (correction of evaluation coefficients, adding some inter-correlations between evaluation parameters) and including a definition of a new evaluation parameter (land quality) - "pollution and other land degradations and deficiencies", instead of the soil pollution. Three models for physical evaluation have been defined and implemented: natural evaluation, current evaluation (taking into account the functional land reclamation works) and conditional (potential) evaluation. The three models, together with the necessary input data, are briefly presented. The model for economic evaluation - based on estimation of the normalised gross margin (the long-term average per hectare and per year, corresponding to a reference technology of medium input level) - and the data reports provided by the system are presented, too. The method of software implementation of system is based on a specialised expert system generator ("shell") - ALES. Finally, some conclusions on using the system by different users (user-friendly interface based on menu and rich help/explanation facilities, advantages of using the system by farmers, advantages of the economic evaluation, etc.) and some requirements for new functions for such systems are outlined.

 

 

CONSIDERAȚII PRIVIND UN SISTEM SUPORT DE DECIZII PENTRU TERENURILE AGRICOLE

ȘI BAZA DE DATE A CADASTRULUI CALITATIV AGRICOL DIN ROMÂNIA

Vlad V.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

Cuvinte cheie: sisteme suport de decizie, managementul terenurilor agricole, sisteme suport de decizie privind terenurile agricole, evaluarea terenurilor agricole, bonitarea tehnică a terenurilor agricole, bonitarea naturală, bonitarea curentă, bonitarea potențată, evaluarea pretabilității terenurilor, evaluarea economică a terenurilor agricole, bonitarea amplasamentului terenurilor, modele de recomandări tehnologice agricole, cadastrul calitativ agricol, baza de date a cadastrului calitativ agricol.

Plecând de la scopul general al unui sistem suport de decizii privind utilizarea terenurilor agricole, se definește un set minimal de funcțiuni ce trebuie să fie asigurate de către un astfel de sistem în contextul actual al României (interfață utilizator adecvată, diferite baze de date, diferite modele algoritmice/euristice calitative și deterministe, modele de decizie, etc.). Aceste funcțiuni se centrează în jurul unor metode de evaluare tehnică și economică a terenurilor (bonitarea naturală, bonitarea curentă luând în considerare lucrările IF și agropedoameliorative în funcțiune, bonitarea potențată, bonitarea amplasamentului parcelei, evaluarea economică, evaluarea pretabilității), precum și a unor metode de elaborare recomandări tehnologice (aplicarea îngrășămintelor și amendamentelor, lucrarea solului, măsuri IF și agropedoameliorative necesare, etc.). Se prezintă principiile care au stat la baza definirii modelelor concrete pentru implementarea acestor metode (conceptul de "Teritoriu Climatic Omogen" - TCO, ierarhia "TCO-US-TEO", ierarhia "Județ-Comună-Teritoriu-Parcelă-SubParcelă", date primare valorice în loc de clase de valori, date primare de sol pe orizonturi, date primare climatice lunare, calculare/estimare date primare lipsă sau alte date derivate, considerarea momentului cartării, evitarea "efectului dublu" al unor factori de evaluare, optimizarea informațională, etc.).

Analiza cerințelor informaționale ale acestor modele a condus la definirea unor specificații determinate pentru structura bazei de date a cadastrului calitativ agricol din România, care trebuie să asigure datele de intrare necesare modelelor menționate, precum și strictul necesar pentru alte modele de simulare deterministe avute în vedere în viitor. Această structură este prezentată sintetic.

CONSIDERATIONS ON A DECISION SUPPORT SYSTEM CONCERNING THE AGRICULTURAL

LAND AND THE DATABASE OF THE ROMANIAN AGRICULTURAL QUALITATIVE CADASTRE

Key words: decision support systems, agricultural land management, decision support systems concerning agricultural land, agricultural land evaluation, physical evaluation, natural evaluation, current evaluation, conditional evaluation, potential evaluation, land capability assessment, economic evaluation, site assessment, cropping recommendations models, agricultural qualitative cadastre, agricultural qualitative cadastre database.

Starting from the general goal of a decision support system concerning the agricultural land, it is defined a minimal set of functions that must be provided by a such system in the present context in Romania (appropriate user interface, different databases, different algorithmic/heuristic qualitative and deterministic models, decision models, etc.). These functions have as a core the following methods: land evaluation methods - physical and economic (natural evaluation, current evaluation taking into account the functional land reclamation works, conditional/potential evaluation, parcel site assessment, economic evaluation, land capability assessment), as well as methods for elaboration of technological/cropping recommendations (fertilizer and lime material application, soil tillage, required land reclamation works, etc.). The main principles that founded the defining of the models for methods implementation are presented: the concept of "Climatically Homogenous Territory"- TCO, the hierarchy "TCO - US (Soil Unit) - TEO (Ecologically Homogenous Territory)", the hierarchy "County - Commune - Territory - Parcel - SubParcel", primary/input data as values instead of classes of values, soil primary/input data at horizon level, monthly climatic primary/input data, computing/estimation of missing primary/input data and other derived data, taking into consideration the survey time, avoiding "the double effect" of some evaluation factors, information flow optimisation, etc. The analysis of information requirements of these models led to the defining of non-empiric specifications for the structure of the database of the agricultural qualitative cadastre for Romania, which must provide the necessary input data for the above mentioned models, as well as the minimum necessary data for other deterministic simulation models taken into consideration for future requirements. This database structure is outlined, too.

 

 

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENȚA DRENAJULUI ASUPRA UNOR PROPRIETĂȚI

ALE SOLURILOR DIN CĂMPUL OTOPENI TERITORIUL BALOTEȘTI

Voicu P., Morărescu V.

Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București

Condițiile pedoclimatice ale României, în special microrelieful neuniform și ploile cu caracter torențial, dar și alternanța perioadelor lipsite de precipitații cu perioade excesiv de umede, au ca rezultat degradarea solurilor. Pentru ameliorarea acestora sunt necesare lucrări care să contribuie atât la eliminarea excesului cât și a deficitului de umiditate. Ținând seama de totalitatea lucrărilor cu caracter ameliorativ care se aplică pe terenurile agricole în diferite țări ale lumii, pe baza datelor acumulate până în prezent, rezultă că solurile nu mai evoluează în condiții naturale, ci în condiții antropizate. Astfel, solurile naturale pentru a căror evoluție au fost necesare mii sau zeci de mii de ani, în prezența agriculturii ameliorative își modifică proprietățile inițiale ajungând să difere uneori total față de tipul original.

Acesta este cazul, de pildă al solurilor de tip “plaggen” sau al tor tipuri de soluri antropice care au rezultat în urma practicării unei agriculturi ameliorative intensive în regiuni foarte populate ale globului. Cercetările efectuate în câmpul pilot de desecare-drenaj din teritoriul Balotești – Sectorul Agricol Ilfov au scos în evidență modificările fizice, chimice, biologice și microbiologice ale solurilor de experimentare.

S-a constatat astfel că după 15 ani (1984-1999) de la intrarea în funcțiune a amenajării de desecare-drenaj, starea fizică a solurilor s-a ameliorat semnificativ. Astfel, permeabilitatea pentru apă și aer s-a îmbunătățit atât pe formele de microrelief depresionar (crov) cât și pe pantă și platou. Gradul de tasare din variantele experimentale, după 15 ani de la intrarea în funcțiune a amenajării de desecare-drenaj nu a mai înregistrat valori negative, starea de așezare a solului încadrându-se în clasa mijlocie. Proprietățile chimice ale solurilor din perimetrul experimental înregistrează de asemenea evidente îmbunătățiri. Rezultatele au fost obținute într-o perioadă de 15 ani, din care 10 ani caracterizați ca normali din punct de vedere pluviometric, iar ultimii 5 ani au beneficiat de un regim pluviometric excedentar care a făcut ca amenajarea de drenaj să funcționeze la capacitatea maximă.

RESEARCHES CONCERNING THE INFLUENCE OF DRAINAGE ON SOME CARACTERISTICS

OF SOILS FROM OTOPENI FIELD BALOTEȘTI TERITORY

Pedoclimatic conditions of Romanian, especially the nonuniform microrelief and the torrential rains, but also the alternation of periods without precipitations with excessive moist periods, have as result soil degradation. To ameliorate these, they are necessary working to contribute to the excess elimination and also the moist deficit. Official data show that soils do not develop in natural conditions, but in antropic conditions. Natural soils which evolution took place in thousands years, in presence of ameliorative agriculture is modifying the initial characteristics.

This is the case of soils "plaggen" or others which resulted after the practise of intensive ameliorative agriculture in very crowded regions of the world.

Researches done in the pilot field of drainage in Balotești teritory S.A.I. emphasized the physical, chemical, biological and microbiological changes of experiment soils.

After 15 years (1984-1999) of function of the arrangement of drainage, the phisical state of soils is significant improved. The permeability for water and air improved on the depresionary microrelief and olso on slope and tableland.

The sink degree after five years of experiment didn't record negative values.

The chemical caracteristics of soils in the experimental field records also visible improvements.

 

 

PROTECȚIA AGROECOSISTEMELOR DIN REZERVAȚIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII

ÎMPOTRIVA FENOMENELOR DE DEGRADARE

Volcov Al.

Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării

Managementul în Rezervația Biosferei Delta Dunării, cuprinde mai multe prioritățI, cu importanță deosebită fiind:

Rezultatele ce se conturează în evoluția agroecosistemelor unde au fost aplicate aceste măsuri, permit să apreciem că soluțiile analizate asigură o protecție bună și că este util ca strategia propusă să vizeze atât teritoriul cuprins în Rezervația Biosferei Delta Dunării, cât și alte zone cu condiții asemănătoare.

PROTECTION OF AGROECOSYSTEMS FROM THE DANUBE DELTA BIOSPHERE RESERVE

AGAINST THE DEGRADATION PHENOMENA

The Danube Delta Biosphere Reserve management comprises many priorities with a special importance, such as:

The results from the evolution of the agroecosystems having applied these measures permit to evaluate that the solutions assure a good protection and it is necessary that this strategy to be used both within the Danube Delta Biosphere Reserve territory and other zones with the same conditions.

 

 

THE SOIL-EXCHANGEABLE REACTION AND ITS TIME DEVELOPMENT TRENDS

WITH RESPECT TO THE SELECTED SOIL-ECOLOGICAL UNITS

MOSTLY ENDARGERED BY THE ACIDIFICATION

Voplakal K.

Research Institute for Soil and Water Conservation –Prague

Key words: the soil exchangeable reaction –the time development trends – soil profile amelioration – the buffering ability – the soil acidification

The influence of the different kinds and rates of fertilization and of the liming on the time development of the soil exchangeable reaction have been tested and evaluated – both in the small-plots experiments and in the experimental soil profile amelioration (in the field scale).

The mostly acid soils with the low buffering ability have formerly been limed. Then -after the liming has been stopped or strongly minimized- the time trends of the re-acidification on those soils have been studied. The reason of different intensity of the progressive acidification because of the leaching can probably be seen in the different properties (resistence) of the soils under examination. The leaching caused the losses of the bivalent bases from the soil sorption complex. It has also been proved that even the modest fertilization can be the reason of the decrease of pH/KCl values in the certain soils – whereas the acidification involved because of the deep fertilizers incorporation (in the experimental soil profile amelioration) can even be more distinct in the subsoil horizons than in the arable layer.

On the base of experiments, the several groups of the soil ecological units have been selected, that could extremely be influenced by the acidification .

 

 

BILANȚUL ELEMENTELOR BIOFILE ÎN AGROFITOCENOZELE DIN

REPUBLICA MOLDOVA, FERTILITATEA SOLURILOR SI AMELIORAREA LOR

Zagorcea C., Pripa Gh., Indoitu D.

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Prin analiza tuturor datelor științifice și statistice s-a stabilit, că cerințele plantelor în elemente nutritive în condițiile gospodăririi extensive pe parcursul întregii istorii a agriculturii în Republica Moldova au fost satisfăcute din contul mobilizării rezervelor lor din sol. Din lipsa sau insuficiența îngrășămintelor chimice și subaprecierii celor locale (organice), nerespectării legii restituirii, bilanțul de elemente biofile în solurile țării întotdeauna a fost dificitar ce a condus la degradarea acestora.

Prin aprecierea sistematică a fertilizanților în cantități crescînde a sporit și întoarcerea în sol a elementelor nutritive îndepărtate odată cu recolta sau prin alte căi. Astfel numai în anii 1981-1985 în solurile agricole s-a ajuns la un bilanț practic echilibrat de NPK. În anii 1989-1999 din nou s-a redus esențial cantitatea de fertilizanți aplicați, ceea ce ne-a reîntors la bilanț dificitar.

În perioada de 95 ani dificitul sumar de NPK în solurile Republicii Moldova a constituit 8,8 t/ha, inclusiv 2,1 t de N, 0,7 t de P2O5 și 6,0 de K2O. Deci solurile timp îndelungat au fost supuse unui proces de secare a rezervelor NPK, care împreună cu eroziunea de apă au condus la pierderea fertilității lor.

În investigații s-a apreciat necesarul agriculturii țării în îngrășăminte organice și minerale, s-au stabilit condițiile de aplicare efectivă a acestora în agrofitocenoze.

BALANCE OF BIOFIL ELEMENTS AT THE AGROPHITOCOENOSIS OF

THE REPUBLIC OF MOLDOVA, SOILS FERTILITY AND IMROVEMENT OF IT

By the analysis of all available both experimental and statistical data were established that the elements of mineral nutrition in condition of extensive management for the period of all history of agriculture in the Republic of Moldova mere supplied by soil stocks. Due to the absence of ar shartage of fertilized and underestimation of local organic manures, non-observance of return lawthe balance of biofil elements in soils of country always was in shart supply as a result of it this process has led to the degradation of soils.

Systematic using of fertilirers in the heightened quantities is increased the return to soil the elements of mineral nutritions which have been moved by yield. For example only in 1981-1985 arable soils had the equilweight balance by NPK. In 1989-1999 again due to non-use fertilizer the balance was negative.

For the last 95 years the total NPK deficit in soils of the Republic of Moldova was 8,8t per ha, namely 2,1 m ndash; N, 0,7m ndash;

P2O5 and 6,0 m ndash; K2O, as a result the soil very long period were under the process of reducing of the NPK stocs, which together with the water erosion hawe led to the loss of soil fertility.

The needs of agriculture of the Republic of Moldova with the organic manures and fertilizers and modes of efficient using of them at the agrofitocoenosis mere established by the investigations.

 

 

ECOLOGIZAREA HALDELOR DE DEȘEURI PRIN RECULTIVARE

Zaharia Carmen, Surpățeanu Mioara

Universitatea Tehnică Iași

Lucrarea prezintă unele posibilități de transformare a unor halde de deșeuri solide (cenușă de la termocentrală, nămoluri de la stațiile de epurare mecano-chimică) în soluri tehnogene. Prin acoperirea acestor suprafețe cu un strat subțire de sol și înierbare (ex: Gazon Raigras aristat) se dezvoltă un covor ierbaceu ințelenit care contribuie la fixarea solului, înfrumusețarea zonei și la protecția mediului (purificarea atmosferei prin procese de fotosinteză, reținere a pulberilor etc).

SPOIL BANKS ECOLOGISATION BY RECULTIVATION

This paper presents some possibilities to transform some landfills with solid wastes (e.g. ash from power stations or wastes from a wastewater chemical treatment station) in agricultural or forest soils. By covering these surfaces with a thin layer of soil and cultivating its with vegetation (e.g. Raigras aristat) is preparing a grass carpet that contributes to the soil fixing, estetic improvements and environmental protection (atmosphere purification by photosynthesis, powders retention etc.)